Boboteaza, marcată în calendarul creștin ca ziua în care a fost botezat Isus Hristos, este sărbătoarea care încheie ciclul celor 14 zile de înnoire a timpului, zile ce aparțin sărbătorilor de iarnă.
În Ajunul Bobotezei sunt excluse din alimentație produsele de frupt, iar fetele care doresc sa se mărite țin chiar și post negru.
Preoții umblă prin sate, pe la casele oamenilor cu crucea și cu aghiasma, iar cetele de copii care-i însoțesc rostesc în cor Chiraleisa, o strigare cu efecte magice. Pentru a primi preotul, gospodinele pregătesc mese cu mâncăruri ritualice (grâu pisat și fiert, îndulcit cu miere de albine, prune afumate și fierte, sarmale cu crupe etc.).
După rostirea troparului Botezului și după sfințirea mesei, preotul este rugat sa ia loc pe laiță sau pe pat „pentru ca să cadă cloștile și să vină pețitorii la casă”. Preotul primește bani, colacul popii și un fuior de cânepă pe care gospodina îl aranjază pe cruce, fuior de ale cărui fire urmează să se prindă toate relele și pe care Maica Domnului il face sac, cu care prinde sufletele morților din iad și le ducea in rai.
În ziua Bobotezei se sfințește apa prin slujba Iordanului, acestui ritual creștin adaugându-i-se multe practici de alungare a spiritelor malefice prin stropirea reciprocă cu aghiasmă, prin stropirea copiilor, a fântânilor, animalelor, gospodăriilor, pomilor, prin producerea de zgomote, prin împușcături și focuri ritualice.
În Bucovina, către finalul slujbei de Iordan, se practică ,,Ardeasca”, obicei prin care tinerii se retrag pe un loc mai înalt, în jurul unui foc special aprins în acest sens. Din frunze uscate și vreascuri adunate cu o zi înainte, tinerii aprind un foc în preajma locului în care este adunată mulțimea de oameni și cantă si joacă în jurul acestuia. Cum scadea flacăra, sar peste foc și prin fum pentru a fi curățați de boli și pentru îndeplinirea tuturor dorințelor. Din focul aprins se iau cărbuni și se folosesc la diferite practici cu rol fertilizator și de apărare.
La terminarea slujbei Iordanului, oamenii se întorc acasa în grupuri și strigă „Chiraleisa, Chiraleisa…” în speranța unor recolte bogate, iar dacă întâlnesc fântâni în cale aruncă fiecare câte puțină aghiasmă luatăîn cofe.
În Bucovina zilelor noastre Încă se mai colindă de Bobotează, se mai fac farmece și descântece, se prorocesc recoltele și vremea.
În toate satele și orașele din Bucovina se organizează slujbe și rugăciuni, se sfințește apa și crucile de gheță confecționate de localnicii din mai multe localități din județ.
La toate aceste ritualuri pot participa şi oaspeţii prezenți în Bucovina pentru petrecerea sărbătorilor de iarnă.
Material realizat de M.E.-Reprezentanța Baia Mare pentru județele: Maramureș, Suceava și Satu Mare, cu sprijinul Centrului Național de Informare și Promovare Turistică Suceava
FOTO: Centrul Național de Informare și Promovare Turistică Suceava