,,Buna Vestire” cunoscută în popor și sub numele de Blagoveștenie sau Ziua Cucului, se prăznuiește, în fiecare an, pe data de 25 martie, fiind prima sărbătoare atestată documentar, dedicată Maicii Domnului. În această zi, arhanghelul Gavril a venit în cetatea Nazaret și i-a vestit Fecioarei Maria că a fost aleasă de Dumnezeu să dea naștere Mântuitorului Hristos.
În calendarul popular această sărbătoarea este legată de păsările cerului, cucul ocupând un loc central. Cucul perceput ca încarnare a strămoșului mitic, pasăre cu un pronunțat substrat erotic, anuntă sosirea efectivă a primăverii. Primul său cântec care are loc de obicei la Bunavestire, trebuie să fie așteptat de toți oamenii în haine curate, veseli, cu stomacul plin și cu bani în buzunare. Dacă nu ar fi îndeplinite aceste condiții rituale, oamenii nu ar beneficia de toate acele lucruri în anul care va urma.
În tradiţia veche populară este şi ziua în care cucul cântă pentru prima dată în acest an. El cântă până la Sânziene sau la Sân Petru, când se îneacă cu orz şi, pentru că nu mai poate cânta, se transformă în uliu până-n primăvara următoare când îşi reia funcţia de vestitor – al morţii, al numărului de ani de trăit, al primăverii și al norocului în dragoste. Trebuie doar să fii atent de unde şi de pe ce cântă. Dacă primul cântec al cucului este auzit cumva pe stomacul gol, în partea stângă sau în spatele omului, este semn de rău augur, după cum indică și versurile: „Cucu-n spate mi-a cântat/ și moartea m-a săgetat!”; Pe de altă parte, flăcăii și fetele il intrebau pe cuc lucruri care îi interesau mai mult, precum: „Cucule voinicule/ Cati ani imi vei da/ pan’ m-oi însura (mărita)?” Tăcerea cucului aducea mare bucurie celor care întrebau, deoarece tăcerea echivala cu o căsatorie grabnică, în vreme ce cântatul cucului îi aducea la disperare pe tineri, fiecare glas fiind socotit un an de așteptare!.
După cum știm, la Buna Vestire este dezlegare la pește, peștele fiind celălalt „personaj” central al acestei sărbători. În plan simbolic, peștele se apropie de cuc, având un pronunțat substrat sexual, în acest sens, aduceti-vă aminte numai de basmul în care tânăra fată rămâne gravidă după ce a mancat pește în această zi. Consumul ritual de pește era justificat prin credința că cei ce vor face așa vor fi sănătoși ca peștele tot anul și vor trece printre greutățile de peste an ca peștele prin apă.
Buna Vestire este protectoarea femeii, pentru că vestea cea îmbucurătoare, a fost adusă de Arhanghelul Gavriil Fecioarei Maria. Începând cu Buna Vestire, femeile din Banat se duc în pădure și aduc lemne pe care le păstrează apoi pentru Joia cea Mare.
În Bucovina, Blogoveștenia este o sărbătoare tot atât de mare precum Paștile, deoarece dacă n-ar fi Buna Vestire, n-ar fi nici Paștile. Unele femei fac în dimineața acestei zile foc în ogradă înaintea ușii și pun alături pâine, sare și apă ca să se încălzească, să mănânce și să bea apa îngerii, iar pâinea și sarea o dau mai apoi de pomană.
În Transilvania, în ziua de Buna Vestire se tămâiază casa și grădina și se afumă vitele, iar în gădini se fac focuri slabe, toate aceste cu rol de protecție.
Sunt anumite sate românești în care fetele tinere încă obisnuiesc să pună grâu la încolțit în străchini de lut în ziua de Buna Vestire, invocând totodată ploile, fertilitatea, abundența și milostenia divină.
Un alt obicei al zilei de Blagoveștenie, întâlnit cu precădere în Maramureș, este acela de a aprinde focuri în curți până după miezul nopții sau până spre zori, iar obiceiul poartă numele de “Noaptea Focurilor”. Curățirea prin foc și curatirea prin apă le gasim în toate riturile agrare de primăvară și vară, când împreună, când separat. In ajunul Bunei Vestiri, soarele este asociat cu renașterea, cu reînceperea ciclului vegetal. În ce privește fumul care iese din foc, perdelele lui întinse ca o ceață peste ogrăzi au rostul de a proteja pomii fructiferi din livezi, în care urcă seva de primăvară.
Blagovestenia este un timp favorabil pentru aflarea norocului și rodului pomilor fructiferi, pentru previziuni meteorologice. Datina populară leagă însă această curățire prin foc și de șerpi –ziua șerpilor răi, care trebuiau să fie alungați de lângă casă și afară din sat. Șerpii ies din pamânt la Blagoveșteni și se bagă în pământ la Ziua Crucii (14 septembrie). Șarpele casei în opoziție cu șarpele rău, care se alungă prin focurile de primăvară, este bun ocrotitor al familiei și al neamului. El este dublul celui mai iubit dintre copii, îngerul păzitor păgân, încarnare a spiritului strămoșilor, este norocul casei.
Ziua de 24 martie este plină de interdicții menite să întărească acțiunea de purificare a focului. “Pana-n Blagovesteni, nu-i slobod să torci afară si să șezi pe piatră, că-ți ieu Slăbănoagele (Stragele) puterile. De la Blagovesteni înainte, poti lucra orice afară: poti toarce, poti să țeși, poti dormi. Tradiția mai spune că, în această zi aducatoare de veste minunată, oamenii nu au voie să se certe, fiind mare păcat: cine se ceartă în ziua de Buna Vestire are necazuri tot anul.
Este sărbătoare mare, zi în care nu trebuie să munceşti şi trebuie să te veseleşti!
Azi nu muncă, nu ceartă. Veselie, burtă plină şi bani în buzunar – asta dacă nu te spurcă cucul!!!