Crucea comemorativă a eroilor români din Primul Război Mondial, situată pe Vârful Caraiman din Munții Bucegi și atestată documentar încă din anul 1928, este cunoscută în limbajul cotidian sub denumirea “Crucea de pe Caraiman” sau ,,Crucea Eroilor”. Aceasta a fost ridicată pentru a cinsti memoria celor 30.000 de militari români căzuți în luptele de pe Valea Prahovei în Primul Război Mondial.. Popularitatea monumentului este conferită, în mare măsură, de amplasamentul la altitudinea de 2.291 de metri, altitudine apropiată de cota atinsă de vârful Caraiman (2.386 de metri) care domină din punct de vedere vizual valea râului Prahova pe porțiunea definită de limita sudică a așezării Sinaia și aria așezărilor Bușteni și Azuga. Mai mult, la unicitatea monumentului, se adaugă și unicitatea peisajului. Mai multe trasee turistice conduc iubitorul de natură și istorie, spre acest simbol național. Fie că vin dinspre Vârful Omu, Babele sau Brâna Caraimanului, vizitatorii parcurg cadre naturale unice, situate în Parcul Natural Bucegi, arie protejată cuprinsă începând cu anul 2007 în rețeaua ecologică europeană Natura 2000.
Conform unei legende, monumentul de pe Caraiman a fost realizat datorită unui vis pe care l-ar fi avut Regina Maria, în care a văzut Munții Bucegi „stropiți cu sângele eroilor”. În urma acestui vis, ar fi decis edificarea monumentului de pe Caraiman. Legenda a circulat și în perioada comunistă fără ca cineva să aducă vreo dovadă în acest sens. Rezultatul acestei legende a dus la atribuirea meritelor de inițiere și construire Reginei Maria. În urma cercetărilor pe care Paul Adrian Cristescu le-a făcut, a reieșit că inițiativa construcției monumentului a aparținut comunității locale din Bușteni. Nu a fost descoperit niciun document autentic care să facă legătura dintre construcția acestui monument și membrii Casei Regale, Ferdinand I sau Regina Maria. Din mulțimea monumentelor care s-au ridicat în România pentru comemorarea ostașilor români din Primul Război Mondial, monumentul de pe Caraiman este singurul despre care nu există informații detaliate în presa acelor timpuri. Nu există nici imagini și nici știri de presă în acest sens, iar Regina Maria nu a consemnat nimic în însemnările ei despre monumentul de pe Caraiman. Cu toate acestea trebuie recunoscută contribuția pe care ar fi avut-o Regele Ferdinand I și Regina Maria în edificarea monumentului, aceștia implicându-se și în alte proiecte edilitare prin Administrația Domeniului Coroanei din Bușteni.
Înălțimea totală a monumentului este de 39.30 metri, din care soclu de 7.90 metri, crucea propriu-zisă de 31.40 metri. Cele două brațe orizontale ale crucii au lungimea de șapte metri fiecare, latura unui ochi pătrat cât și lățimea axului principal având 2.15 metri. Întregul sistem de traverse a fost îmbinat prin nituire orizontală, verticală și în diagonală, formând o simetrie perfectă, aspectul structurii fiind de tip grindă cu zăbrele. Toată structura metalică este formată din traverse de oțel durabil și rezistent obținut prin topirea oțelului rezultat din dezmembrarea podurilor metalice din primul război mondial. În țară este a doua în topul celor mai înalte cruci construite, cea mai înaltă fiind ”Crucea Trinitas” de pe Dealul Păun cu o înălțime de 40 metri și aflată la o altitudine de 407 metri. Datorită altitudinii mari la care a fost construită, pe data de 14 august 2013, Guinness World Records a emis certificatul pentru Crucea Eroilor de pe Muntele Caraiman ca fiind „cea mai înaltă cruce din lume amplasată pe un vârf montan”.
Sursă informații Secretariatul Genaral al Ministerului Apărării Naționale, Wikipedia