O adevărată comoară a culturii populare româneşti, meşteşugul vopsirii ouălor este o artă tradițională precreștină, practicată în mod deosebit în Europa centrală şi de est, simbolizând sosirea primăverii şi renaşterea naturii, pefigurând în acelașii timp „Învierea creştină”.
Practica înroşirii ouălor s-a păstrat aproape neschimbată și în ţara noastră. Pe lângă cele roşii, se vopseau şi ouă galbene, verzi, albastre, violet şi chiar negre. Aceste practici au devenit, cu timpul, un adevărat meşteşug, pentru a marca importanţa acestei sărbători creştine. Culorile utilizate pentru vopsirea ouălor nu sunt alese la întâmplare, ele au o anumită semnificație:
-Roşul – simbol al sângelui, al puterii, al soarelui, al focului cu puterea lui purificatoare, al dragostei şi bucuriei de viaţă, al fertilităţii, al măriirii şi al cinstei;
-Negrul – simbolizează: eternitatea, fertilitatea, statornicia, absolutul şi durerea lui Iisus;
-Albastrul– simbol al cerului, al apei, al sănătății şi vitalității;
-Verdele: simbolizează reânoirea naturii, prospeţimea, speranţa şi rodnicia;
-Galbenul: simbolizează lumina, aurul, fericirea, tinereţea, recolta, belşugul şi ospitalitatea;
-Albul: simbolizează inocenţa şi puritatea;
-Violetul: simbilizează răbdarea, stăpânirea de sine, încrederea şi dreptatea.
În Bucovina în special, dar și în alte zone din țară, acest meşteşug a devenit o artă. De la simpla vopsire a ouălor s-a trecut la „picurarea”, „închistrirea” sau „încondeierea” lor din dorinţa de a exprima frumosul, de individualizare cât şi pentru a comunica mai bine simbolurile creştine. Pentru bucovineni, Oul reprezintă filosofia existenţei umane şi istoria străbună, o mărturie a datinilor, credinţelor şi obiceiurilor pascale.
Arta încondeierii ouălor, este strâns legată de arta broderiei și a decorurilor care se găsesc pe costumele populare, pe obiectele de uz casnic din dospodărie şi pe cele religioase, toate aceste simboluri transformând un ou simplu într-o adevărată operă de artă.
Meşteşugul în sine presupune măiestrie şi îndemânare în realizarea ouălor. Instrumentele folosite sunt simple: chişiţa (un beţişor despicat la un capăt unde se pune un tubuşor de alamă) pentru ouăle închistrite şi feleşteul pentru ouăle vopsite. Pentru obţinerea vopselei de colorat ouă se folosesc plante. Pe lângă culorile obţinute, pentru realizarea motivelor, obligatoriu, se folosește şi ceara de albine, cu ajutorul căreia se realizează motivele în succesiunea lor.
Simbolistica ouălor încondeiate, din Bucovina de exemplu, cuprinde cele două „lanţuri ale ingheţului” (cercuri), preluate în tradiţia creştină drept „lanţurile” sfinţilor Dimitrie şi Gheorghe, crucea, adică runa care desemna „roata cerului”, rombul, care simboliza Soarele sau, în creştinism, Graal-ul, adică „inima lui lisus”, sinusoida, care simboliza ciclurile lunare ale primului calendar lunar al omenirii, spiralele spre dreapta (Soarele) şi spre stânga (Luna), ambele îmbinate, floarea simbolizând Arborele Vieţii.
Ornamentarea ouălor decorative este extrem de variata, ea cuprinde simboluri geometrice, vegetale, animale, antropomorfe si religioase:
-Din ornamentarea geometrică a ouălor deosebim simboluri şi semnificaţii precum: linia dreaptă verticală – viaţă; linia dreaptă orizontală – moarte; linia dublă dreaptă – eternitate; linia cu dreptunghiuri – gândire şi cunoaştere; linia ondulată – apă, purificare; spirala – timp, eternitate; dubla spirală – legătura dintre viaţă şi moarte; cercul -lanţurile ingheţului, preluate în tradiţia creştină drept „lanţurile” sfinţilor Dimitrie şi Gheorghe; rombul – soarele, omul sfânt; pătratul – cetatea, raiul terestru, timpul unei generaţii; sinusoida – simboliza ciclurile lunare a primului calendar al omeni-rii, cel lunar .
-Din ornamentarea religioasă a ouălor deosebim simboluri şi semnificaţii din care amintim: Crucea Paştelui – crucea cu care crestinii impodobesc pasca; Crucea românească şi crucea rusească sau moldovenească – este reprezentată printr-o cruce cu alte cruciuliţe la capete; Crucea nafurei – crucea increstată pe pîinea din care se împarte nafura la slujba bisericească; Steaua și biserica/mănăstirea – sunt motive religioase – simboluri al crestinătății;
–Din categoria simboluri vegetale avem: Floarea, frunza bradului, spicul graulu etc – reprezintă Pomul Vieţii și simbolizează nefiinţa sau veşnicia;
–Alte tipuri de motive întâlnite pe ouăle încondeiate: regnul animal: albina, broasca, şarpele, mielul, peştele, cocoşul, cucul; unelte casnice şi de câmp: grebla, lopata, fierul sau coarnele plugului; ornamente industriale, motive luate din industria casnica: clinul ce se formeaza la croirea cămăsilor şi manecile; diverse: desagii şi braul popii, calea ratacita, crucea pastilor.
Această îndeletnicire sau meserie, de realizare a ouălor încondeiate se învață în familie, fiind o activitate dedicată în special femeilor, dar nu numai, fiind îmbrățișată și de bărbații înzestrați cu multă răbdare și îndemânare. Aceste ouă, în cea mai mare parte, nu sunt destinate consumului, ele fiind dăruite rudelor sau păstrate de familie.
Pentru a afla mai multe despre arta încondeierii ouălor, precum și despre simbolistica utilizată de meșter la realizarea lor, te îndemnăm să fi oaspete în țara ta și vei a descoperi frumusețea acestui și meșteșug minunat.