Comuna Dâmbovicioara este ultima localitate argeșeană situată în nordul județului Argeș pe Culoarul Rucăr-Bran, la 30 de km de Câmpulung Muscel și 55 km de orașul Brașov. Este alcătuită din trei sate: Podu Dâmboviței, Dâmbovicioara și Ciocanu, toate adevărate destinații turistice pentru iubitorii muntelui, dar și ai tradițiilor și ai obiceiurilor Argeșului de Nord. Datorită aerului ozonificat, dar și a prezenței unui numar semnificativ de obiective istorice, geografice și naturale, localitatea s-a dezvoltat constant în ultimii ani, din punct de vedere turistic, motiv pentru care în cursul anului 2018 a fost declarată stațiune turistică de interes național.
Cheile Dâmbovicioarei – sunt o componentă însemnată a celui mai mare complex de chei din ţară şi se remarcă printr-un relief sălbatic, cu un culoar de vale îngustă cu pereţi abrupţi, chiar verticali în anumite zone. Răul Dâmbovicioara a săpat în formaţiunile de roci sedimentare, calcaroase şi gresii un canion lung de 6 km. Grandoarea peisajului este greu de descris. Verticalitatea pereţilor care sprijină cerul, izvoarele reci care apar pe neaşteptate la capătul unei văi oarbe, susurul tainic al apei sfredelind pereţii calcaroşi, grotele şi avenele, conurile de grohotiş, temelia câtorva exemplare de molid cocoţate pe stânci sau pâlcurile de iarbă care s-au avântat spre viaţă prinzând rădăcini chiar şi în cele mai inaccesibile abrupturi şi stâncării.
Peștera Dâmbovicioara – adăpost al pustnicilor şi ascunzătoare a haiducilor, născută din calcare de vârsta jurasică, sculptată de natură în chipuri neomeneşti. A apărut ca urmare a acţiunii apelor care traversează masivul Piatra Craiului, Munţii Făgăraşi Leaota și care au format văi adânci şi înguste ducând la apariţia unui peisaj deosebit, apreciat de turiştii care vizitează zona. Golul subteran este format dintr-o galerie lungă de 250 metri, cu un traseu ascendent, fiind primul fenomen carstic ce a servit drept model unui pictor celebru (tabloul „Peştera Dâmbovicioarei“, de Nicolae Grigorescu). Legată de acestă grotă este legenda haiducilor Fulga și Budac care menționează că în perioada primului război mondial, în peșteră își găsiseră adăpostul doi haiduci celebri, Fulga și Budac. Aceștia așteptau într-o nișă din interiorul peșterii ce ducea spre vârful muntelui și jefuiau oamenii bogați dând banii prădați celor săraci. Haiducii erau foarte prietenoși cu localnicii și, considerându-se stăpânii peșterii, organizau nunți și petreceri cu lăutari, ospețe haiducești în sala mare a peșterii. Haiducul Andrei Budac este o legendă a locurilor, un milostiv al săracilor, dar prigonitor cu ciocoii vremii.
În comuna Dâmbovicioara se află situl arheologic de interes național al așezării romane (secolele al II-lea și al III-lea e.n.) de la Podu Dâmboviței (aflat la 1,5 km de nord de sat) și Cetatea Oratea (mijlocul secolului al XIV-lea) din Dealul Sasului, monument istoric de arhitectură de interes național. Cetatea si-a pus amprenta în zonă ca punct vamal. Prin acesta intrau din Țara Românească spre Braşov produse agricole (grâu, secară etc), peşte, piei de animale, miere, ceară și bumbac, iar din Braşov intrau în Țara Românească fier, oţel, arme, postav, catifea, pantofi sau argintăraie. Se spune că cetatea era prevăzută cu un pod mobil care era coborât numai atunci când carele intrau la vămuire.
Tot de interes național sunt considerate și șase cruci de piatră, una în satul Ciocanu și cinci în zona satului Podu Dâmboviței. Alte trei obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Argeș ca monumente de interes local, cele mai importante fiind podul lui Brâncoveanu și biserica „Sfintii Împărați Constantin și Elena” (1940).