Gastronomia din Delta Dunării și delicatesele culinare din pește încântă și surprind turiștii negreșit, fiecare excursie, sau vizită în Delta Dunării fiind întregită și binecuvântată de bucătăria pescărescă tradițională.
Bucătăria tradiţională lipovenească este alcătuită din două componente principale. Prima componentă constă în elementele preluate din bucătăria pescărească dobrogeană. Mâncărurile specifice sunt: borş de peşte, crap la proţap, ştiucă umplută, malasolcă (cartofi noi fierţi în coajă, peşte și mujdei), crap pe varză, chifteluţe din peşte, icre, ciorbă de perişoare de peşte, nalangâte (clătite pregătite la casele lipovenești). Cea de-a doua componentă constă în elemente din rădăcinile etnice ale lipovenilor, mai precis influenţa bucătăriei ruseşti. Mâncărurile specifice sunt: borș kapustoi (borş rusesc), pahleopka (ciorbă de cartofi), lipioșchi (lipii), pirozhki (piroşti, piraşchii), vareniki (colţunași), blinî (clătite), psovnik (budincă de orez), priazhenie (gogoși umplute).
Fie că este vorba de borș de pește, storceag sau pește prăjit cu mămăligă și mujdei, turiștii sunt mereu încântați de delicatesele culinare din pește. Tradițiile gastronomice s-au păstrat prin pregătirea mâncărurilor într-o formă festivă, fiind diferite în toate regiunile Deltei. Turiştii care ajung în Delta Dunării, indiferent de anotimp, pot gusta nenumărate preparate din peşte, unele la care nici nu s-ar fi gândit. Cel mai bun mod de a savura aromele inconfundabile ale preparatelor din Delta Dunării, rămâne acela de a apela la un localnic, pentru a vă pregăti un festin tradiţional. Oamenii locului deţin reţetele din strămoşi, iar ingredientele proaspete se găsesc din belșug.
Ciorba pescărească se găteşte din diferite soiuri de peşte. Pescarii îţi vor spune mereu că borşul pescăresc gătit cu apă din deltă are un gust aparte, iar o vorbă din bătrâni te avertizează să nu bei apă preţ de o oră, după ce ai mâncat acest preparat, altfel îţi va fi sete întreaga zi. Este interesantă și arta culinară a pescarilor care pleacă în delta la pescuit. În baltă, pescarii mâncau zilnic doar borș de pește cu mămăligă, în loc de pâine. Pentru asta, ei se aprovizionau cu ceapă și usturoi, cu leuștean și sare de lămâie, iar peștele îl pescuiau atunci. Esențial era mujdeul, un condiment puternic (usturoi frecat cu ulei, oțet și sare), care ajută digestia peștelui gras.
Peștele umplut cunoaște o istorie bogată, care începe în Ţara Sfântă, trece prin Spania şi prin Europa Centrală, continuând apoi prin Rusia şi Ucraina, pentru a ajunge, în final, în Delta Dunării, prin lipoveni și haholi. Acest preparat provine din tradiţia evreiască a peştelui umplut (Gefilte fish), o mâncare ceremonială prin excelență servită de Shabbat. Influența evreiască se observă și în secolul al XIX-lea, atunci când încep să apară chiftelele, perişoarele de peşte, sarmalele de peşte, dovlecei sau ardei umpluţi cu peşte, iar mai recent, cârnaţii de peşte. Această umplutură era o metodă de a face mai multă mâncare de pește, combinându-l cu legume, pentru a hrăni o familie întreagă.
Plachia de pește este un fel de mâncare special pregătit doar pentru ocazii festive, fiind utilizat peștele mai bun, precum șalăul, crapul sau carasul. În gospodărie, plachia se mai gătește și dacă în urmă cu două zile s-a mâncat în casă peşte prăjit şi a mai rămas.
Storceagul este un preparat, cu multe secrete transmise din moși strămoși, specific pescarilor din Delta Dunării (în special zona Sf. Gheorghe), pe care nici un turism nu trebuie să-l rateze. Originar, se prepară din mai multe tipuri de sturion, pe care pescarii din zona Deltei îi puteau pescui, înainte de aplicarea interdicţilor internaționale. Astăzi, storceagul se prepară din sturion de crescătorie sau chiar din alte specii de peşte. Pe lângă sturioni, la prepararea storceagului, se fierb legumele specifice zonei – cartofi, morcovi, ceapă, ardei gras, iar supei i se adaugă smântână, gălbenuş de ou și, eventual, o mână de mărar proaspăt.
Saramura de pește din Delta Dunării, coaptă la foc viu cu ardei iute din belșug și sare grunjoasă este o altă străveche rețetă de pește, ce a fost aprins imaginația și simțurile gustative ale oamenilor aflați în cele mai îndepărtate locuri ale lumii, fiind selectată de UNESCO și prezentată în 2019, alături de alte zece rețete tradiționale din întreaga lume, la Ziua Mondială a Biodiversității, unde au fost prezinte cele mai delicioase preparate tradiționale din zonele protejate și rezervațiile lumii.
Valorificarea rețetelor locale ca elemente de patrimoniu este importantă pentru valorizarea existenței populațiilor locale, îmbogățind, prin diversitate și inedit experiența celor care vin în Delta Dunării. Identificarea, prezervarea și valorizarea culturii gastronomice locale, poate contribui la sustenabilitatea turismului și la asigurarea unei resurse economice durabile, pentru locuitorii deltei, prin valorificarea bogatei culturi gastronomice, a tuturor etniilor, ce conviețuiesc armonios în Delta Dunării.
Sursă fotografii: „Ghidul turistic al culturii gastronomice din Delta Dunării”, Proiect creat și implementat de ANTREC Tulcea și co-finanțat de Consiliul Județean Tulcea, 2019.