Împărțirea județului în șase zone distincte nu este deloc formală și nici întâmplătoare. Reunite pe un spaţiu relativ restrâns comparativ cu mărimea ţării, cele șase regiuni au caracteristici care le diferenţiază net, prin tipul de relief și apartenenţa simbolică la zone etonografice distincte, uneori numite ţări, care sunt de fapt ţinuturi cu obiceiuri și tradiţii specifice, port naţional și folclor personalizat.
În nord, Ţara Zarandului are reședinţa simbolică la Brad și este apropiată, prin tradiţii, de un spaţiu mai larg al Transilvaniei – Ţara Moţilor.
Bisericile medievale din Ribiţa și Crișcior, casa memorială a unuia din cei trei conducători ai răscoalei din 1784, Crișan, cap al revoltei alături de Horia și Cloșca, Muzeul aurului la Brad, Panteonul moţilor la Ţebea, biserica franciscană din Baia de Criș, priveliști de o frumuseţe primordială, oameni mai aspri, ca la munte, dar mereu deschiși și săritori la nevoie – doar câteva din atracţiile zonei.
Zona central-nordică aparţine Văii Mureșului. Reședinţa judeţului, Deva, este situată în această zonă. Deva reunește și cele mai importante monumente ale zonei – cetatea medievală datând din sec. al XIII-lea, Palatul princiar Magna Curia, reședinţă a principilor Transilvaniei, Mănăstirea Franciscană etc. La Ilia un pavilion spectaculos, Bastionul Roșu, i-a aparţinut principelui Gabriel Bethlen. Bisericile medievale Gurasada și Leșnic străjuiesc drumul naţional Deva – Zam, spre ieșirea din judeţ.
Estul judeţului, de o parte și de alta a Văii Mureșului, este ocupat de arealul Munţilor Orăștiei, numiţi astfel după localitatea care a fost odinioară unul dintre cele șapte orașe-cetăţi săsești din Transilvania – Orăștie sau în germană Broos, păstrătoare a unor tradiţii culturale esenţiale pentru judeţ, legate de documente vechi, biserici, cetate medievală, dar în același timp poartă de intrare spre inima fostului regat al Daciei.
Cetăţile dacice din Munţii Orăștiei, culminând cu capitala regilor daci, Sarmizegetusa Regia, au o importanţă deosebită în istoria României, constituindu-se într-un ansamblu militar, religios și civil major, datând din sec. I î.Hr. Confruntarea cu Imperiul roman din sec. I și II d. Hr. a stat practic la baza constituirii poporului român, configurându-i principalele caracteristici, una dintre cele mai importante fiind latinitatea.
Orașul și staţiunea balneo-climaterică Geoagiu oferă oportunităţi de relaxare și vizitare a unor obiective turistice istorice și religioase cu vechime deosebită.
Partea central- vestică a judeţului Hunedoara este definită prin două componente distincte, dar complementare – municipiul Hunedoara, cel care dă și numele judeţului, și Ţinutul Pădurenilor, extrem de bine individualizat din punct de vedere etno- folcloric. Hunedoara a dat cel mai mare voievod al Transilvaniei, Ioan de Hunedoara, devenit un personaj de importanţă continentală, care a definit istoria Europei pentru o perioadă de peste 100 de ani. Castelul Corvinilor din Hunedoara este cel mai vizitat monument al judeţului și confirmă strălucirea și importanţa familiei Corvinilor.
Municipiul Hunedoara este poarta de acces spre Ţinutul Pădurenilor, care se suprapune peste arealul Munţilor Poiana Ruscăi, aflaţi în mare parte pe teritoriul judeţului Hunedoara.
Ţara Haţegului – ţinut de o complexitate remarcabilă, prin relief, tradiţii și monumente. Dominat de Munţii Retezat, cu altitudini de peste 2500 de metri, Ţara Haţegului a devenit importantă încă din antichitatea târzie, când romanii, după cucerirea Daciei, au construit aici capitala provinciei Dacia Felix, sub numele de Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa. În zonă există cea mai mare concentraţie de biserici medievale de piatră din România, cea din Densuș fiind cu siguranţă vedeta. Cetatea Colţ, Cetatea Mălăiești, Mănăstirea Prislop, în curând Castelul Nopcsa, Geoparcul Dinozaurilor, rezervaţia de zimbri din Haţeg, peisajele montane spectaculoase sunt atracţii care fac din Ţara Haţegului o destinaţie turistică de excelenţă.
Sudul judeţului Hunedoara este ocupat de Valea Jiului. Fostă zonă industrială, Valea Jiului reunește numeroase localităţi urbane, dezvoltate începând cu jumătatea secolului al XIX-lea ca urmare a extracţiei de cărbune. Zona este închisă de masive montane înalte în care s-au dezvoltat staţiuni pentru sporturi de iarnă, cum sunt Straja, Parâng sau Pasul Vâlcan, iar vara sunt propice pentru ascensiuni. Reședinţa neoficială, dar simbolică, este municipiul Petroșani, unde poate fi vizitat Muzeul Mineritului, dar și mici expoziţii private inedite, cum ar fi Muzeul Instalatorului Român, pus în operă de artistul plastic Ion Barbu.
Pentru a afla mai multe despre destinațiile propuse de noi, dar și pentru a vedea unde puteți înnopta, servi o masă bună, sau ce alte posibilități de petrecere a timpului în județ există, aveți la dispoziție aplicația oficială a județului Hunedoara – Discover Hunedoara. Ghidul turistic digital oferă toate informațiile necesare pentru un sejur minunat în județul Hunedoara.
Link pentru descărcare pentru sistemele de operare Android:
https://play.google.com/store/apps/details?id=com.schubertundfranzke.cityapp.hunedoaracounty&hl=ro
Link pentru descărcare pentru sistemele de operare iOS:
https://apps.apple.com/pk/app/discover-hunedoara/id1480668381
