Muzeul Dunării de Jos, instituţie de cultură subordonată Consiliului Judeţean Călărași, reprezintă un reper esenţial în ceea ce priveşte realizarea actului cultural în spaţiul teritorial al Bărăganului, atât prin diversitatea activităţilor cât şi a funcţiilor sale specifice.
Muzeul din Călăraşi a luat fiinţă în anul 1951 într-o casă naţionalizată cu 6 încăperi, situată lângă primărie, pe strada Sf. Nicolae, în spatele bisericii cu acelaşi nume, iar ca urmare a creşterii rapide a patrimoniului a început să funcţioneze propriu-zis în anul 1954, având profil de arheologie. Această dezvoltare a patrimoniului se datora unui grup de intelectuali entuziaşti printre care Niţă Angelescu – primul director al muzeului, Vasile Culică, Iatan Constantin, Gheorghe Florea, Florian Chirulescu ş.a. Datorită activităţii lor au fost descoperite numeroase rezervaţii arheologice şi monumente istorice, iar creşterea patrimoniului a determinat autorităţile vremii să schimbe în mai multe rânduri localul în care funcţiona muzeul.
După ce între 1968 – 1981 a funcționat ca secţie de istorie şi arheologie a Muzeului Judeţean Ialomiţa, în anul 1981, aceasta se transformă în Muzeul Judeţean Călăraşi, pentru ca în anul 1990 să devină Muzeul Dunării de Jos. Începând cu anul 2012 muzeul beneficiază de un spaţiu expoziţional nou, cu o suprafaţă de cca. 400 mp, situat la demisolul Centrului Judeţean de Cultură şi Administraţie “Barbu Ştirbei” Călăraşi. În acest spaţiu modern sunt expuse marelui public o serie de piese arheologice din cele mai vechi timpuri şi până în epoca romană, descoperite pe teritoriul judeţului Călăraşi şi în zona Dunării. Spre deosebire de alte muzee, în colecţiile cărora predomină emisiunile moderne, Muzeul Dunării de Jos deţine 25 de monede de aur antice, bizantine şi medievale. Valoarea acestor piese este sporită de faptul că aproape toate provin din tezaure sau din descoperiri izolate. Remarcăm expunerea unor tezaure monetare precum cele descoperite la Rasa (tetradrahme de tip Filip II şi Alexandru cel Mare), Boşneagu (tetradrahme thasiene), Jegălia (denari romani republicani), Bora (secolul XVI), monede de aur bizantine, monede din argint medievale din Europa Centrală şi Imperiul otoman.
De asemenea muzeul deține și o secție de etnografie, spaţiul de expunere prezentând cele mai importante piese de etnografie, grăitoare pentru viaţa rurală a acestor locuri în sec. XVIII – XX. Astăzi, Muzeul Dunării de Jos are în desfăşurare un important program, intitulat “Gospodăria ţărănească la Dunărea de Jos”, prin care se doreşte revigorarea tradiţiilor populare româneşti şi a vieţii rurale în zona Dunării de Jos.
În urma reamenajării mai multor spații expoziționale, în ultimii ani s-a reproiectat strategia culturală în ceea ce privește valorificarea patrimoniului propriu (care depășește 60000 piese) crescând atât numărul, cât și calitatea expozițiilor temporare. De asemenea, s-a diversificat și tematica acestor expoziții, dar și tipul lor, de la expoziții de artă plastică, istorie clasică, istorie modernă la expoziții de jucării, trench art sau expoziții dedicate unor zile cu semnificație în istoria României.
Cu o activitate permanentă de peste 70 ani, Muzeul Dunării de Jos vine în întâmpinarea publicului cu programe şi oferte cultural-educative diverse, astfel încât cererea și dorințele publicului său să fie cât mai bine satisfăcute. Astfel, prin implicarea colectivului muzeal în actele şi manifestările cultural-educative, prin realizarea expoziţiilor temporare, prin pregătirea profesională a specialiştilor, prin desfășurarea și îmbunătățirea permanentă a activităților de conservare a patrimoniului cultural aflat în depozite, dar şi prin cercetarea ştiinţifică a acestui patrimoniu se poate afirma că Muzeul Dunării de Jos este un important centru de cultură pe piaţa culturală regională, naţională şi internaţională.
Foto credit: Muzeul Dunării de Jos Călărași