Credincioșii catolici comemorează, în timpul Săptămânii Sfinte, Patima și Moartea Domnului și se pregătesc să întâmpine Paștele – Învierea Domnului. Pe 1 aprilie, în Joia Sfântă din Săptămâna Pătimirii, este momentul în care începe Triduumul Pascal.
Cele trei zile sfinte care precedă marea sărbătoare a Paştelui (Joia Sfântă – Cina Domnului, Vinerea Sfântă – Patima și moartea Domnului și Sâmbăta Sfântă – ziua tăcerii şi a aşteptării în care amintim moartea lui Isus şi aşezarea sa în mormânt) poartă numele de „Triduumul Pascal” şi are o importanţă deosebită, pregătind sărbătoarea Învierii Domnului.
Papa Francisc, vorbind despre „Triduumul Pascal” afirma că: „Este memorialul unei drame de iubire care ne dăruiește certitudinea că nu vom fi abandonați niciodată în încercările vieții. Joia, Vinerea și Sâmbăta Sfântă sunt momente forte care ne permit să intrăm tot mai mult în marele mister al credinței noastre: Învierea Domnului nostru Isus Cristos. Totul în aceste trei zile vorbește despre milostivire, pentru că face vizibil până unde poate să ajungă iubirea lui Dumnezeu”.
Tradiții în Săptămâna Sfântă
Cu seara zilei de joi, din Săptămâna Sfântă, începe Triduum-ul Pascal, trei zile de rugăciuni speciale, în care Biserica Catolică celebrează cu solemnitate Misterul Mântuirii, comemorându-l, prin celebrări speciale, pe Cristos răstignit, înmormântat şi înviat.
Aceste Triduum se va încheia cu Sfânta Liturghie în noaptea Învierii Domnului.
Tradiții pentru ziua de Joi din Săptămâna Sfântă
În dimineaţa zilei de joi, din Săptămâna Sfântă, în toate bisericile catedrale din lume se celebrează Sfânta Liturghie a Uleiurilor Sfinte. Această Sfântă Liturghie este unică în felul ei în timpul anului liturgic: se celebrează doar o dată pe an (în Joia Sfântă), doar în catedralele diecezelor şi reuneşte întreg clerul unei dieceze, arătând comuniunea preoţilor din dieceză cu episcopul lor.
Liturghia este prezidată de episcopul locului şi la ea participă toţi preoţii diecezani şi călugări din dieceza respectivă. În timpul acestei Sfinte Liturghii preoții participanți reînnoiesc făgăduinţele pe care le-au făcut în momentul în care au fost hirotoniţi preoţi.
În cadrul acestei Sfinte Liturghii, episcopul binecuvântează Uleiurile Sfinte, pe care apoi preoţii din dieceză le vor folosi timp de un an în administrarea Tainelor (sacramentelor) Botezului, Mirului şi al Ungerii Bolnavilor, precum și la ungerea și sfințirea bisericilor noi.
La Sfânta Liturghie din seara zilei de joi, numită și Sfânta Liturghie a Cinei Domnului, în Biserica Catolică se celebrează instituirea Sfintei Împărtășanii şi a Sfintei Preoţii de către Isus Cristos, la ultima Cină. În cadrul acestei celebrări, în amintirea gestului de dăruire totală de sine pe care Isus l-a făcut faţă de apostoli, episcopul sau parohul locului spală picioarele a 12 persoane, în general bărbați, care, de obicei, sunt membri ai comunității parohiale.
Papa Francisc, în timpul pontificatului său, a săvârșit acest gest al spălării picioarelor în închisori, centre pentru deținuți minori, centre pentru persoane cu dizabilități, spălând picioarele a 12 persoane bărbați și femei, deopotrivă, minori și adulți în detenție, persoane cu dizabilități, refugiați, migranți.
Tradiții pentru ziua de Vineri din Săptămâna Sfântă
În Vinerea Sfântă, credincioşii romano-catolici, în semn de participare exterioară la jertfa Mântuitorului, țin post (mănâncă doar o dată în zi pe săturate) și abstinență (se abțin de la carne).
În această zi nu se celebrează Sfânta Liturghie, dar după-amiaza în bisericile catolice are loc o comemorare a Patimii și Morții lui Cristos și adorarea Sfintei Cruci. În cadrul acestei celebrări se citește Patima Mântuitorului, din Evanghelia după Sfântul Ioan, și se venerează Sfânta Cruci de către credincioșii și preoții prezenți.
Tradiții pentru ziua de Sâmbătă din Săptămâna Sfântă
În Sâmbăta Sfântă, Biserica Catolică priveghează în rugăciune şi nu celebrează în cursul zilei nicio acţiune liturgică. În schimb, noaptea are loc celebrarea solemnă a Vigiliei Pascale. Prin celebrarea din această Noapte Sfântă se exprimă trecerea de la moarte şi păcat la viaţa nouă în Isus Cristos Înviat.
Înainte de Paşte, catolicii ţin post patru-cinci săptămâni. Acesta este diferit, însă, faţă de cel ortodox, întrucât presupune doar evitarea preparatelor din carne.
La sfârşitul slujbelor religioase din Săptămâna Mare participanţii sunt împărtăşiţi cu ostie (pâine nedospită) şi se practica „procesiunea”, adică înconjurarea bisericii de către preoţi şi credincioşi. Sâmbătă, înainte de Înviere, se sfinţeşte un coşuleţ cu ouă roşii, cozonac, carne de miel şi vin. Duminică dimineaţa, înainte de micul dejun, toţi membrii familiei se spală pe faţă cu apa în care a fost pus un ou roşu şi un ban – simbolurile sănătăţii şi ale belşugului.
În duminica Paştelui, Papa Francisc va celebra prima sa mesă de Înviere, în piaţa Sfântul Petru, de la Vatican, în faţa a mii de credincioşi. Suveranul Pontif va rosti, în zeci de limbi, tradiţionalul mesaj de Paşte şi binecuvântarea „urbi et orbi”.
Cea mai cunoscută tradiţie catolică de Paşte de la noi din ţară este stropitul, un obicei care provine din Germania. La început, stropitul se facea cu apă, însă în prezent este folosit şi parfumul. Stropitul cu apă simboliza purificarea. Întrucât apa provine din fântâni, a apărut şi împodobitul cu ouă a fântânilor din satele populate de catolici.
Stropitul este practicat de popoarele cu origine germanică şi în amintirea zeiţei fertilităţii şi a primăverii, Ostera. De aici vine şi denumirea Paştelui în germană, „Ostern”.
Printre alte obiceiuri de Paşti la catolici se numără dăruirea şi ciocnitul ouălelor, tradiţii similare cu cele ale ortodocşilor.