„Canaraua Fetii”, situată în partea de sud-vest a Dobrogei, este un canion cu pereții de calcar, lung de aproximativ 20 de kilometri, ce începe de lângă balta Iormac, în apropiere de localitatea Băneasa și ajunge până în Bulgaria, unde a fost numită Suha Reka sau Râul Secat.
Valea Canaraua Fetii are pereţi de calcar de până la 40 m înălţime, brăzdaţi de fisuri, nişe, grote sau chiar peşteri, toate acestea formându-se prin dizolvarea diferenţiată a stratelor de calcar de către apele freatice ori de apa mării în trecutul geologic al zonei. Aceste formațiuni carstice sunt refugiu și loc de cuibărire pentru o pereche de buhă, o specie rezidentă de răpitoare de noapte din acest sit. Datorită prezenței celor 34 de specii de pasări de interes comunitar, dintre care jumătate sunt specii răpitoare de zi, a numeroase mamifere, dar și pentru broaștele țestoase de uscat dobrogene care și-au dezvoltat habitatul în zonă, situl a fost declarat arie de protecţie specială avifaunistică.
Suprafaţa actuală a rezervaţiei este de 172 ha, poziţionată de o parte şi de alta a văii Canaraua Fetii care apare ca un culoar depresionar, puternic adâncit, mărginit de versanţi abrupţi, cu aspect de canion. Din anul 2007 este parte integrantă a sitului Natura 2000 Pădurea şi valea Canaraua Fetii – Iortmac, care se întinde pe o suprafaţă de 14473 ha şi care acoperă mai multe zone cu grad de biodiversitate ridicat şi dintr-o plajă mai largă de habitate, aici fiind incluse nu numai păduri, ci şi păşuni, mlaştini, lacuri.
În anul 1981, un ţăran din comuna Cerchezu a chemat autorităţile şi istoricii din Constanţa pentru a cerceta câteva încăperi scobite în peretele de calcar cochilifer în dealurile din zonă, vizibile în urma prăbușirii unei bucăți de stâncă. Arheologii au găsit atunci, la Canaraua Fetii, un întreg complex rupestru, asemănător celui de cretă de la Basarabi. O biserică de numai câţiva metri, sus, aproape de culmea stâncii (folosită între secolele IV-VI), un culoar paralel cu altarul şi, la baza stâncii, urmele altei biserici, semirupestre. Interesant este şi faptul că în cea din urmă arheologii au mai găsit două morminte, cu oseminte în ele, cruci şi monede romane, din timpul împăratului Constantin cel Mare (306-337 d. Hr.). Din bisericuță pornește un tunel subteran, lung de peste 30 de metri, care, însă, este blocat de niște bolovani. Se consideră că cele două bisericuțe fac parte dintr-un ansamblu mult mai complex ce reprezintă cea mai veche mănăstire din România.
Dar dincolo de acestea, acel element de “unic” al zonei este dat de legendele, poveştile şi întâmplările care înconjoară locul într-un aer mistic şi misterios. Legenda spune că în acest loc, românii din zonă își ascundeau fetele în grotele de la Canara, de frica turcilor. Doar că turcii au descoperit până la urmă ascunzătorile și mai multe fete s-au aruncat de pe stânci, plătindu-și cu viața onoarea pe care și-au păstrat-o nepătată. O altă variantă a legendei spune că în stâncile de pe Valea Ceairului, în apropierea graniței cu Bulgaria s-au stabilit niște tâlhari. Câteodată, ei le răpeau pe cele mai frumoase fete din satele vecine. Revoltați de situație, țăranii au dat foc locului în care se aflau hoții și au reușit să îi omoare pe toți cei care se aflau în grotă. Ei au numit acel loc Canaraua Fetii, o denumire parțial bulgărească, deoarece, în bulgară, „kanara” înseamnă stâncă. Ulterior, denumirea a fost folosită pentru întreaga vale.
Cei care aleg să viziteze Rezervația Naturală Canaraua Fetii pentru cele peste 1200 de specii de fluturi existente aici, pentru pădurea unde se află un stejar brumăriu care a depășit vârsta de 100 de ani, pentru speciile de păsări și animale protejate, pentru legendele locului sau pentru a vă reculege la Mănăstirea Sf. Gherman construită în apropiere si a vizita Peștera Sihaștrilor, de un lucru pot fi siguri, acesta este un loc cu adevărat fermecat care le va încânta atât privirile și auzul cât și inima.
Sursă foto: CNIPT Băneasa