Sărbătoarea Rusaliilor, Cincizecimea sau Pogorârea Sfântului Duh se prăznuieşte de către ortodocşi la 50 de zile după sărbătoarea Sfintelor Paști, în prima duminică. În această zi se comemorează coborârea Sfântului Duh asupra ucenicilor lui Isus Hristos sub forma unor limbi de foc, este sărbătoarea întemeierii Bisericii creştine de astăzi și sărbătoarea care incheie Ciclul Pascal.
Cuvântul „Rusalii” provine de la vechea sărbătoare romană „Rosalia”, când se puneau trandafiri pe morminte. Creştinii vechi credeau că sufletele morţilor, după ce părăsesc mormintele în Joia Mare (cea de dinaintea Paştilor), se preumblă printre cei vii, înapoindu-se la locul lor, fie în ajunul Rusaliilor, fie la Rusitori (sărbătoare a „despărţirii de morţi”, ţinută la şapte sau nouă zile după Rusalii). Pomenile au rolul de a-i face pe morţi să plece îmbunaţi la ale lor.
In ajunul Rusaliilor se sarbatoresc Mosii de vara. Peste an, românii au 18 sarbatori ale Mosilor (stramosii neamului si toti mortii crestinilor), dar cea mai importanta e cea din sâmbata Rusaliilor. Mosii de Vara, tinuti in sâmbata Rusaliilor, reprezinta unul dintre cele mai importante momente ale cultului mortilor.
Pe de altă parte, în tradiţia populară, rusaliile sunt considerate a fi fiicele lui „Rusalim împărat”, personificare a Ierusalimului biblic. Rusaliile (sau ielele) sunt zâne rele malefice, care umblă prin vazduh si provoaca mult rau oamenilor, care-i pocesc, îi schimonosesc sau le iau minţile. Pentru a se feri de ele, se crede că oamenii trebuie să poarte asupra lor frunze de pelin, iar dacă le întâlnesc, să nu le vorbească.
Se spune că acestea rămân printre oameni timp de o lună, după Rusalii și trebuie respectate pentru că sunt aducătoare de boli. De aceea, femeile în general, caută tot felul de mijloace de apărare a familiei, precum pelinul și usturoiul, care se pare că nu le priesc Rusaliilor, ţinându-le la distanţă, aşa cum ne spun legendele.
Tradiţia spune că de Rusalii este bine să ducem la biserică, pentru sfinţire, crengi de tei şi nuc, acestea simbolizând limbile de foc ale puterii Sfântului Duh, având rol protector atât pentru oameni cât și pentru gospodărie, adică ne vor proteja de cele rele. Aceste crenguţe se agaţă apoi la streaşina caselor sau la icoane. Se mai crede că ele capătă puteri miraculoase în această zi, pentru a-i vindeca pe cei care suferă de surzenie.
Pregătirea pentru sărbătoare începe cu mult timp înainte, fiecare membru al gospodăriei având de făcut câte ceva. De exemplu în ajun, flăcăii aduc din pădure crengi şi frunze de tei, pentru a împodobi întreaga gospodărie cu acestea, iar o parte sunt păstrate pentru a doua zi, când sunt duse la biserică pentru a fi sfințite de preot și readuse acasă, pentru a fi puse la icoane și folosite doar la vreme grea, când plouă cu grindină. Oamenii spun că teiul fereşte gospodăriile de fulgere, sau de grindină, sau de duhurile rele ale zânelor. Cei prea temători de zânele numite Rusalii trebuie să aibă asupra lor crenguţe de tei şi să pocnească din frunze atunci când le simt în preajmă. Când plouă vara cu piatră, se aruncă afară câte o crenguță de tei uscat, crezând că astfel ploaia încetează.
În zona Ardealului de Rusalii, casele, porţile curţii şi anexele se împodobesc de regulă cu crengi de tei, având rol protector pentru oameni și gospodărie. În Maramureş de exemplu, în ziua de Rusalii, fetele împletesc cununi de grâu, cu care împodobesc praporii din biserică. Preoţii ies apoi în câmp şi sfinţesc ţarina, ca să fie ferită de dăunători și să nu bată grindina. Fire de grâu din holda sfinţită se iau acasă, ca să apere gospodăria de fulgere şi grindină.
Traditii si superstiții de Rusalii
La fel ca și la alte sărbători creștine și de ziua de Rusalii se leagă o mulțime de tradiții și superstiții care diferă de la o regiune la alta a țării:
-De Rusalii, în Oltenia se dansează Jocul Călușarilor, cu scopul de a apăra oamenii, vitele și recoltele de influențele negative. Se mai spune că leacul cel mai folosit pentru cei atinși de Rusalii, este jocul călușarilor;
-De asemenea, pentru a se feri de Rusalii, oamenii trebuie să poarte asupra lor frunze de pelin, iar dacă le întâlnesc, să nu le vorbească. Fiind zane ale apelor, de ziua lor e bine să nu te scalzi, căci te paște înecul;
-În această zi, tinerii care urmează să se căsătoareasca împletesc coronițe din spice de grâu și flori de câmp pe care le poartă în ziua cununiei, pentru a le proteja căsnicia;
-În această perioadă, femeile fac descântece împotriva Ielelor și prepară unsori cu care se vor unge ugerele vacilor pentru a spori laptele;
-Începând cu ziua de Rusalii te poți scălda în râu, dar nu înainte de a mânca puțin caș, ca să nu te îneci în apă peste vară;
-În ziua de Rusalii nu se fac nunți sau joc în sat, pentru a fi feriți tinerii de boli și alte necazuri;
-În zilele de Moși (ajunul Rusaliilor) se lucrează orice, dar nu se toarce, căci se crede că se întorc colacii de la morți îndărăt. Acum nu se dau lăturile afară, că bieții morți stau cu gurile căscate în această zi, așteptând colaci, și lăturile ajung în gura lor. Nu se mătură, că se dă praf în ochii morților, care stau după ușă până a doua zi, când, după terminarea liturghiei, iși iau zborul către cer.
-Ca să fii ferit de furtișaguri și pierderi peste an, este bine ca cea dintâi plăcintă pe care o faci sâmbăta, pentru a doua zi, s-o rupi în trei și s-o dai de pomană săracilor ori s-o manânci în casă;
-La Moșii de Cireșe (cum se mai numesc Moșii de Vară) se așază masa, pe care se pun grămezi de cireșe, flori și colăcei, apoi se împart la cei prezenți, în special copiilor. Pentru ca ofranda să fie primită, trebuie ca cel care împarte cireșele să nu fi gustat în acest an din ele;
-În această zi, gospodinele fac bucate bune cu carne de miel, plăcinte și dau de pomană în blide noi, linguri noi și vase noi. Părinții dau pomană la fii și nepoți, nașii finilor, cumetrilor, rudele și prietenii unii altora;
-De Rusalii, femeile nu lucrează pentru că le amorțesc mâinile, iar Moșii de Vară trebuie ținuți neapărat, pentru ca bătrânețea să vină cât mai târziu.
– Pentu a fi frumoase și sănătoase tot anul, nevestele sunt stropite cu apă, iar în unele locuri din țară acest obicei este foarte bine păstrat sub denumerea de ,,Udatul nevestelor”.
©MEAT