”Statu la vase” în Lunea Paştelui

În sudul judeţului Alba, în faţa privitorului împătimit de frumuseţile judeţului Alba se deschide privirii una din mirificele zone montane ale ţării – Valea Sebeşului. Denumită de Mihail Sadoveanu Valea Frumoasei, Valea Sebeşului leagă drumul european Bucureşti- Arad de şoseaua Transalpina ce traversează Munţii Carpaţi deschizând ţinuturile Transilvane către judeţele Vâlcea, Gorj şi Hunedoara.

Odată intraţi pe Valea Sebeşului dinspre municipiul Sebeş vom ajunge în Sebeşel, urcând pe vale în sus se poate vizita atelierul de olărit de la Săsciori, zonă la fel de renumită ca şi Horezu în ceea ce priveştemeşteşugul olăritului. La Şugag şi Loman se pot vizita stânele turistice unde alături de mâncărurile tradiţionale de stână puteţi asculta celebrul grup de fluieraşi. La ieşirea din localitatea Şugag începe urcuşul înspre şoseaua Transalpina ce se deschide cu lacurile Tău şi Oaşa şi cu domeniul schiabil de la Şurianu sau cu tabăra de la Luncile Prigoanei.

În localitatea Şugag are loc anual în Lunea Paştelor Ortodoxe un evenimen tradiţional unic în România – “Statu la vase în Lunea Paştelui”. Evenimentul face parte dintr-un şir de ceremonii tradiţionale şi rituri de integrare a famililor nou formate într-un an pascal. În Lunea Paştelui fiecare nouă familie împreună cu naşii şi rudele vor fi prezenţi la slujba din biserică după care în curtea bisericii are loc obiceiul propriu-zis. Cu această ocazie tinerele neveste îşi etalează măiestria în gospodărie oferind celor prezenţi cele mai gustoase bucate tradiţionale, dar şi adevărate expoziţii de artă populară. Cu această ocazie naşii şi rudele ca şi cei prezenţi oferă tinerelor cupluri cadouri, întodeauna în număr de două( două farfurii, două tacâmuri, două căni etc.), semnificând unitatea noii familii.

Ulterior au loc spectacole folclorice cu sfecific zonal. În acest an sărbătoarea a ajuns la cea de a X-a ediţie, organizată de Consiliul Judeţean Alba şi Centrul de Cultură Augustin Bena Alba, după ce obiceiul a fost întrerupt timp de 18 ani. Dată fiind importanţa vaselor în ceremonial se presupune că el datează încă din vremea tracilor care au locuit în această zonă (dovadă cetatea tracă) şi care aveau un cult deosebit pentru vase, vase ce şi azi sunt fabricate de olarii din zonă şi iată cum, suferind transformări minore, un obicei păgân ce leagă întemeierea noilor familii de vasele necesare în gospodărie, a străbătut vremurile devenind un obicei cu profunde implicaţii creştine.