Pe la noi pe la Şugag
La toată lumea li drag
Că-s oiţe frumuşele
Şi băciţe tinerele
(Doină din repertoriul fluieraşilor din Şugag)
În sudul judeţului Alba, în faţa privitorului împătimit de frumuseţile judeţului Alba se deschide privirii una din mirificele zone montane ale ţării – Valea Sebeşului. Denumită de Mihail Sadoveanu Valea Frumoasei, Valea Sebeşului leagă drumul european Bucureşti- Arad de şoseaua Transalpina ce traversează Munţii Carpaţi deschizând ţinuturile Transilvane către judeţele Vâlcea, Gorj şi Hunedoara.
Odată intraţi pe Valea Sebeşului dinspre municipiul Sebeş vom ajunge în Sebeşel, urcând pe vale în sus se poate vizita atelierul de olărit de la Săsciori, zonă la fel de renumită ca şi Horezu în ceea ce priveşte meşteşugul olăritului. La Şugag şi Loman se pot vizita stânele turistice unde alături de mâncărurile tradiţionale de stână puteţi asculta celebrul grup de fluieraşi. La ieşirea din localitatea Şugag începe urcuşul înspre şoseaua Transalpina ce se deschide cu lacurile Tău şi Oaşa şi cu domeniul schiabil de la Şurianu sau cu tabăra de la Luncile Prigoanei.
În localitatea Şugag are loc anual în Lunea Paştelor Ortodoxe un evenimen tradiţional unic în România – “Statu la vase în Lunea Paştelui”. Evenimentul face parte dintr-un şir de ceremonii tradiţionale şi rituri de integrare a famililor nou formate într-un an pascal. În Lunea Paştelui fiecare nouă familie împreună cu naşii şi rudele vor fi prezenţi la slujba din biserică după care în curtea bisericii are loc obiceiul propriu-zis. Cu această ocazie tinerele neveste îşi etalează măiestria în gospodărie oferind celor prezenţi cele mai gustoase bucate tradiţionale, dar şi adevărate expoziţii de artă populară. Cu această ocazie naşii şi rudele ca şi cei prezenţi oferă tinerelor cupluri cadouri, întodeauna în număr de două( două farfurii, două tacâmuri, două căni etc.), semnificând unitatea noii familii.
Lunea Paştelui are la Şugag o însemnătate deosebită pentru tinerii căsătoriţi în anul ce s-a scurs de la Paştele trecut şi până la prinderea Postului Paştelui prezent. Fiecare din aceste tinere cupluri vin la biserică îmbrăcate în frumosul port popular şugăjean. Poalele pliate, iile, catrinţele, şorţurile, cioarecii, cojocelele şi clopul sunt scoase din lada de zestre şi sunt îmbrăcate de tinerii căsătoriţi. Ca element deosebit la tinerele gospodine este înlocuirea brâului roşu sau tricolor cu o panglică albatru deschis care simbolizează trecerea în rândul tinerelor neveste dar şi infinitul azuriu al cerului, adică viaţa nesfârşită a cuplului nou format. Bărbaţii din Şugag au şi ei un element ce îi distinge de celelalte zone şi anume fluierul. Fluierul este nelipsit de la brâu şi desigur el va fi purtat la brâu şi în Lunea Paştelui de către mirii de peste an. După ce sunt gata echipaţi tinerii trec de la unul la altul şi pornesc spre biserică, pe drum spunând glume, ghicitori sau snoave. Pe durata întregului drum până la biserică tinerii căsătoriţi atrag privirile prin ţinuta şi veselia lor fiind întâmpinaţi de ceilalţi membrii ai comunităţii sau de simplii trecători cu urări de bine şi cu urări de longevitate în cuplu.
Ulterior au loc spectacole folclorice cu sfecific zonal. În acest an sărbătoarea a ajuns la cea de a X-a ediţie, organizată de Consiliul Judeţean Alba şi Centrul de Cultură Augustin Bena Alba, după ce obiceiul a fost întrerupt timp de 18 ani. Dată fiind importanţa vaselor în ceremonial se presupune că el datează încă din vremea tracilor care au locuit în această zonă (dovadă cetatea tracă) şi care aveau un cult deosebit pentru vase, vase ce şi azi sunt fabricate de olarii din zonă şi iată cum, suferind transformări minore, un obicei păgân ce leagă întemeierea noilor familii de vasele necesare în gospodărie, a străbătut vremurile devenind un obicei cu profunde implicaţii creştine.
Foto credit: Vasile Sârb – CCAB Alba