Page 30 - ROMANIA - OBICEIURI DE IARNA

OBICEIURI DE IARNA
(
BRASOV
,
În satele din zona Făgărașului, în Ajunul sau în prima zi de sărbătoare a Crăciunului pornesc
colindătorii, organizaţi în trei gru- puri: stelarii, Irozii și ceata feciorilor.
Grupul stelarilor este format din patru sau cinci copii de școală care merg pe la casele oame-
nilor cântând colinde și ducând steaua frumos împodobită, având în centru icoana Naşterii Domnu-
lui. În unele sate din ara Făgăraşului aceşti copii poartă peste căciulă un căpeneag de formă cilin-
drică, împodobit cu chipuri de îngeri, mici iconiţe, cruciuliţe și lanţuri din hârtie colorată, iar la brâu
poartă săbii de lemn cu care bat în ritmul cântecului și al rostirii textului.
Grupul Irozilor este format din 6-8 copii mai mari, de 14-15 ani, fiecare costumat în funcţie de
un rol bine stabilit: Irod, cei trei crai, un militar, un preot, un cioban, un cărăuș. To i interpretează pe
rând, scene biblice legate de Naşterea Mântuitorului.
Activitatea cetei de feciori începe de Crăciun și continuă până la sărbătoarea Sfântului Ioan, pe
7 ianuarie. Formată din 7 până la 18 tineri de însurat, cu vârste cuprinse între 18 și 25 de ani, ceata
funcţionează ca o asociaţie, care are în frunte un conducător numit vătaf sau jude și este însoţită
frecvent de o mască numită bori ă sau urcă. Principala sarcină a cetașilor este să organizeze dansu-
rile și petrecerile tineretului de la sate în timpul sărbătorilor de iarnă, să colinde de Crăciun, să înde-
plinească diferite rituri și ceremonii, majoritatea cu un caracter vădit arhaic. Unele cete își prelun-
gesc activitatea, cu atribuţii mai restrânse, pe parcursul întregului an.
Majoritatea cetelor se constituie de Sfântul Nicolae, în 6 decembrie, când se stabilesc per-
soanele care fac parte din ceată, apoi se aleg conducătorii, respectiv un vătaf mare și unul mic,
precum și cei care îndeplinesc alte funcţii în cadrul cetei, precum: un stegar, un colcer, care are în
grijă alimentele, un cârciumar, care are grija de băutură și un casier.
Personajul cel mai interesant al cetei, acolo unde el se mai păstrează, este bori a sau urca,
cel care poartă o mască cu o înfăţişare compozită: barză cu coarne de cerb sau cerb cu cioc de
barză, putând semăna tot așa de bine și cu alte păsări sau cornute.
Jocul cetei de feciori din Făgăraș reprezintă specificul sărbătorii Crăciunului și are loc în a doua
zi de Crăciun, pe 26 decembrie. Ziua Crăciunului propriu-zis este rezervată slujbei de la biserică și
colindatului. A doua zi, tinerii făgărășeni le invită pe toate fetele la dans. Tradi ia este foarte clară din
acest punct de vedere și spune că o fată nu poate să-l refuze pe un fecior care o invită la dans.
Satele din Făgăraș freamătă în zilele de Crăciun, când cetaşii merg la biserică îmbrăcaţi în straie
populare şi colindă. Iar pe seară, îi invită pe oamenii satului şi pe cei din satele învecinate pentru a
lua parte la joc şi bal. În cele mai multe sate, jocurile au loc în cele trei seri de Crăciun, de Bobotează
şi Sfântul Ioan.
În ultima zi, atunci când cetele de feciori se destramă, în data de 7 ianuarie, la Făgăraş are loc
Festivalul Cetelor de Feciori din Ţara Făgăraşului. Această manifestare încheie practic, seria de obi-
ceiuri şi tradiţii specifice perioadei sărbătorilor de iarnă. Sărbătoarea adună anual peste 40 de cete.
În toată această perioadă, flăcăii sunt îmbrăcaţi în straie populare, accesorizate cu căciula cu vâstră
şi banda tricoloră. Acest obicei este unul care merită văzut de turiştii care vizitează Ţara Făgăraşului,
mai ales că din anul 2013 a fost inclus pe Lista patrimoniului imaterial mondial UNESCO.
. Alt obicei este cel al Balului de Crăciun de la Rupea și al colindatul cetei de feciori în casa
fetelor. În seara de Sfântul Nicolae se alege tistia. Aceasta este formată din: judele mare - con-
ducătorul cetei, judele mic, crâșmarul mare și crâșmarul mic. Crâșmarul mare este un fecior mai în
etate, care a trecut prin cel pu in unul din rolurile celelalte. Rolul lui este de a organiza colindatul,
adunarea feciorilor și a fetelor, organizează „Balul de Crăciun”. Crâșmarul mic și judele mare au rolul
30 de ajutoare a crâșmarului mare. Judele mic, este un fecior care participă pentru a doua oară la
colindat. Acesta merge înaintea cetei de feciori și intră în cur ile rupenilor întrebând dacă „primesc
colinda”. Unde primește un răspuns afirmativ, ghidează ceata de feciori să colinde. Feciorii care
intră în ceată pentru prima dată sunt obliga i să transporte desagii cu carne, rachiu și colaci primi i
de la casele celor colinda i.
De Crăciun, feciorii și fetele se adună la casa judelui mare, diminea a la ora 10 de unde pornesc
spre biserică. După oficierea slujbei religioase, primesc binecuvântarea preotului și pornesc la
colindat. Primul colind se desfășoară la casa parohială după care se pleacă din casă în casă, în
ordinea stabilită în urmă cu mul i ani. Acasă la fată sunt invitate neamurile, vecinii și prietenii care
asteaptă colindătorii și între timp sunt servi i cu băutură, lipiu și colac. Fetele vin colindând și se
așează pe scaune, fata gazdei le servește cu vișinată și prăjituri, iar ele colindă pâna se aude pe uli ă
muzica, semn că se apropie ceata de feciori.
Cu banii aduna i de la colindat se face un bal în a treia seară de Crăciun, bal la care participă
to i tinerii care au fost la colindat, îmbrăca i obligatoriu în costum popular. La miezul nop ii se joacă
Jocul Mare, acesta fiind format din mai multe jocuri specifice zonei Rupea, precum Purtata, Fecio-
reasca și Învârtita.
În renumitul cartier Schei, din Brașov, Junii continuă datinile de Crăciun prin obiceiul colindatu-
lui care, conform tradi iei, începe în 22 decembrie și ine până în noaptea de Ajun, când toate cetele
se adună într-una singură și pornesc cu colinda, întâi pe la casele preo ilor celor două biserici din
Schei: Sfântul Nicolae și Sfânta Treime, iar apoi pe la toate casele din cartier.
Dacă poarta e deschisă, ori gazda e la geam, însemnă că se poate colinda, la fereastră ori în
curte. Dacă nu, colindătorii insistă cu „Deschide ușa, creștine!”, iar dacă poarta rămâne închisă, își
văd de drum. La sfârșit primesc colac, un pahar de vin sau de palincă, mere și nuci.