Page 37 - ROMANIA - OBICEIURI DE IARNA
P. 37

OBICEIURI DE IARNA
                                                                                                                                  (


                                                                SIBIU








    Ziua de Ignat este o zi importantă pentru localnicii din Mărginimea Sibiului. Deși nu se mai săr-     Legat de tradi ia Crăciunului, cu o istorie relativ recentă, Târgul de Crăciun din Sibiu a reușit să
 bătorește ca în trecut, ziua de Ignat este importantă pentru tradi ia locului. Pe vremuri, în ziua tăierii   se impună prin calitate și prin organizarea desăvârșită, devenind într-un timp relativ scurt un eveni-

 porcului, nimeni nu muncea nimic altceva. Se spunea, pe atunci, că cei care nu au un porc mare și   ment de marcă la nivel na ional, care atrage an de an tot mai mul i turiști.
 gras de Crăciun, nu au cunoscut fericirea. În zilele noastre însă, foarte pu ine gospodării sărbătoresc      Deschis pentru prima dată în anul 2007, anul Sibiului în calitate de Capitală Culturală Euro-

 ziua Ignatului, deoarece mul i aleg să taie porcul înainte cu două săptămâni de sărbători.   peană, Târgul de Crăciun a ajuns cunoscut la nivelul întregii  ări pentru amploarea și tradi ia creată.
    Tot în Marginimea Sibiului, un obicei care se păstrează cu sfin enie este cel al cetelor de juni.      Un alt eveniment cu totul deosebit se petrece la Jina. La miezul nop ii, chiar în centrul comunei,
 Ceata Junilor este un obicei prezent în aprope toate localită ile Mărginimii Sibiului, mai pu in în   junii ies și încep un întreg ceremonial de îngropare a anului ce a trecut. Tinerii poartă pe umeri un

 Poiana Sibiului. Cetele se formează încă de la Sfântul Nicolae, iar organizarea lor diferă de la un sat   sicriu plin cu paie și zdren e, după care îi dau foc pentru a alunga duhurile rele și tot ce nu a fost bun
 la altul. Tradi ia începe încă din seara de Ajun, atunci când cetele colindă toate casele satului, îmbră-  în anul ce tocmai a trecut. Apoi, Anul Nou este întâmpinat cu jocuri, cântece, dar și focuri de artificii.

 ca i în costume populare. Aceștia încep cu urările la casa primarului și a preotului, după care merg      Ultimul pe lista obiceiurilor de iarnă, din jude ul Sibiu este „Udatul Ionilor”, când la început de
 din casă în casă.  an, în ziua de Sfântul Ioan Botezăto- rul, în satul Tălmăcel, are loc acest eveniment ce încheie ciclul
    Un alt eveniment important pentru localnici are loc în 28 decembrie, la Săliște și anume „Întâlni-  sărbătorilor de iarnă. Este un obicei atât de vechi, încât nimeni din sat nu mai ştie azi de când se

 rea cetelor”. Junii și junesele din întreg jude ul se adună laolaltă, îmbrăca i în costume tradi ionale,   păstrează. Pregătirile pentru sărbătoare încep cu mult înainte de Crăciun, când oamenii din sat îşi
  esute special pentru ziua aceasta și încep să danseze și să se veselească pe cântece tradi ionale.   scot din dulap şi îşi aranjează costumele populare, ţes covoare la război, ştergare şi ii, se îngrijesc să

 Este o sărbătoare a bucuriei, un adevărat spectacol al portului popular atât de diversificat. Timp de   facă rost din timp de tot ce au nevoie pentru împodobirea costumelor, a animalelor și a carelor.
 patru săptămâni Cetele de Juni răspândesc cu bucurie, joc şi voie bună vestea Naşterii Domnului şi      După slujba de la biserică, alaiul format din toată comunitatea, gătită în costume împodobite
 trecerea la Noul An.  special pentru această sărbătoare, animalele și carele, care sunt de asemenea împodobite cu șter-

    Cu siguran ă turiștii sunt fascina i de felul în care tinerii sibieni pun în scenă colindele, dar și   gare, pleacă spre râu strigând în bătaia clopotelor „Hai, Ioane, să te botezăm în râu!”. Aşa cum cere
 sceneta religioasă „Craii” și „Irozii”, care are loc în bisericile din întreg jude ul Sibiu, în prima zi de   tradiţia, se începe cu oamenii de vază, chiar dacă nu poartă numele Ion. Primul este întotdeauna

 Crăciun, când este interpretată scena Nașterii Domnului, constituie un obicei vechi care se păstrează   preotul satului, apoi primarul, după care cu mic, cu mare sunt boteza i to i Ionii și Ioanele.
 până în zilele noastre. Îmbrăca i în costume populare, cu coifuri pe cap și săbii în mâini, craii aduc
 bucurie și emo ie în sufletele tuturor celor prezen i.                                                                                          37
       Foto credit: AJTS Sibiu
   32   33   34   35   36   37   38   39   40   41   42