Page 12 - Obiceiuri si Traditii Pascale

si
și
mb
oluri
Culori
Culori și simboluri
O adevărată comoară a culturii populare româneşti, meşteşugul vopsirii ouălor este o artă tradițională
precreștină, practicată în mod deosebit în Europa centrală şi de est, simbolizând sosirea primăverii şi
renaşterea naturii, prefigurând în același timp „Învierea creştină”.
Practica înroşirii ouălor s-a păstrat aproape neschimbată și în ţara noastră. Pe lângă cele roşii, se vop-
seau şi ouă galbene, verzi, albastre, violet şi chiar negre. Aceste practici au devenit, cu timpul, un adevărat
meşteşug, pentru a marca importanţa acestei sărbători creştine. Culorile utilizate pentru vopsirea ouălor nu
sunt alese la întâmplare, ele au o anumită semnificație.
- Roşul - simbol al sângelui, al puterii, al soarelui, al focului cu puterea lui purificatoare, al dragostei şi
bucuriei de viaţă, al fertilităţii, al măririi şi al cinstei.
- Negrul – simbolizează: eternitatea, fertilitatea, statornicia, absolutul şi durerea lui Iisus.
- Albastrul – simbol al cerului, al apei, al sănătății şi vitalității.
- Verdele - simbolizează reânoirea naturii, prospeţimea, speranţa şi rodnicia.
- Galbenul - simbolizează lumina, aurul, fericirea, tinereţea, recolta, belşugul şi ospitalitatea.
- Albul - simbolizează inocenţa şi puritatea.
- Violetul - simbolizează răbdarea, stăpânirea de sine, încrederea şi dreptatea.
În Bucovina în special, dar și în alte zone din țară, acest meşteşug a devenit o artă. De la simpla vopsire
a ouălor s-a trecut la „picurarea”, „închistrirea” sau „încondeierea” lor din dorinţa de a exprima frumosul,
de individualizare cât şi pentru a comunica mai bine simbolurile creştine. Pentru bucovineni, Oul reprezintă
filosofia existenţei umane şi istoria străbună, o mărturie a datinilor, credinţelor şi obiceiurilor pascale.
Arta încondeierii ouălor, este strâns legată de arta broderiei și a decorurilor care se regăsesc pe costu-
mele populare, pe obiectele de uz casnic din dospodărie şi pe cele religioase, toate aceste simboluri trans-
formând un ou simplu într-o adevărată operă de artă.
Meşteşugul în sine presupune măiestrie şi îndemânare în decorarea ouălor. Instrumentele folosite sunt
simple: chişiţa (un beţişor despicat la un capăt unde se pune un tubuşor de alamă) pentru ouăle închistrite şi
feleşteul pentru ouăle vopsite. Pentru obţinerea vopselei de colorat ouă se folosesc plante. Pe lângă culorile
obţinute, pentru realizarea motivelor, obligatoriu, se folosește şi ceara de albine, cu ajutorul căreia se rea-
lizează motivele în succesiunea lor.
Simbolistica ouălor încondeiate, din Bucovina de exemplu, cuprinde cele două „lanţuri ale îngheţului"
(cercuri), preluate în tradiţia creştină drept „lanţurile" Sfinţilor Dimitrie şi Gheorghe, crucea, adică runa care
desemna „roata cerului", rombul, care simboliza Soarele sau, în creştinism, Graal-ul, adică „inima lui lisus".
De asemenea Sinusoida, simbolizează ciclurile lunare ale primului calendar lunar al omenirii, spiralele spre
dreapta (Soarele) şi spre stânga (Luna), ambele îmbinate și floarea care simbolizează Arborele Vieţii.
Ornamentarea ouălor decorative este extrem de variată, ea cuprinde simboluri geometrice, vegetale,
animale, antropomorfe și religioase:
- Din ornamentarea geometrică a ouălor deosebim simboluri şi semnificaţii precum: linia dreaptă verti-
cală - viaţă; linia dreaptă orizontală - moarte; linia dublă dreaptă - eternitate; linia cu dreptunghiuri - gândire
şi cunoaştere; linia ondulată - apă, purificare; spirala - timp, eternitate; dubla spirală - legătura dintre viaţă
şi moarte; cercul -lanţurile îngheţului, preluate în tradiţia creştină drept „lanţurile" Sfinţilor Dimitrie şi
Gheorghe; rombul – soarele, omul sfânt; pătratul - cetatea, raiul terestru, timpul unei generaţii; sinusoida -
simbolizează ciclurile lunare ale primului calendar al omenirii, cel lunar .
- Din ornamentarea religioasă a ouălor deosebim simboluri şi semnificaţii precum: Crucea Paştelui -
crucea cu care creștinii împodobesc pasca; Crucea românească şi crucea rusească sau moldovenească - este
reprezentată printr-o cruce cu alte cruciuliţe la capete; Crucea nafurei - crucea încrestată pe pâinea din care
se împarte nafura la slujba bisericească; Steaua și biserica/mănăstirea - sunt motive religioase - simboluri ale
creștinătății.
- Din categoria simboluri vegetale avem: floarea, frunza bradului, spicul grâului etc . - reprezintă Pomul
Vieţii și simbolizează nefiinţa sau veşnicia.
- Alte tipuri de motive întâlnite pe ouăle încondeiate din regnul animal sunt: albina, broasca, şarpele,
mielul, peştele, cocoşul, cucul. Unelte casnice şi de câmp întâlnite sunt: grebla, lopata, fierul sau coarnele
plugului. Ornamente industriale și motive luate din industria casnică sunt: clinul ce se formează la croirea
cămășilor şi mânecile, precum și altele diverse ca desagii şi brâul popii, calea rătăcită și Crucea Paștilor.
Această îndeletnicire sau meserie, de realizare a ouălor încondeiate se învață în familie, fiind o activi-
tate dedicată în special femeilor, dar nu numai, fiind îmbrățișată și de bărbații înzestrați cu multă răbdare și
îndemânare. Aceste ouă, în cea mai mare parte, nu sunt destinate consumului, ele fiind dăruite rudelor sau
păstrate de familie.
Pentru a afla mai multe despre arta încondeierii ouălor, precum și despre simbolistica utilizată de meșter
la realizarea lor, te îndemnăm să fi oaspete în țara ta și atunci vei descoperi frumusețea acestui meșteșug
minunat.