Page 5 - Obiceiuri si Traditii Pascale

Simboluri pascale

Pasca - Plămădită de gospodine din faină de grâu curat și împletită cu măiestrie, sâmbăta, ca un colac Ciocnitul ouălor roşii are semnificaţii deosebite. Cei care practică acest ritual se vor întâlni în viaţa vii-
mare, dar cu golul umplut de o turtă din aluat, deasupra căreia se pune brânză, amestecată cu ouă şi stafide, toare, iar pe pământ nu vor rătăci niciodată. Se spune că atunci când nu se vor mai face ouă roşii de Paşti va

în patru compartimente (anotimpurile), delimitate de o împletitură dreaptă de colac, semnifică nuntirea cos- veni sfârşitul lumii.

mică, o împărtăşire şi din timpul solar şi din cel lunar. Pasca înseamnă logodna Soarelui cu Luna, taină cosmică
adusă pe altarul casei, în vreme ce colacul simbolizează sfântul ,,Soare de pe Cer”. După ce a fost respectată Crucea - este simbolul iubirii lui Dumnezeu pentru oameni, simbolul jertfei lui Iisus Hristos pentru sal-

toată rânduiala, Pasca se duce la biserică pentru a fi sfinţită, apoi se mănâncă alături de alte bucate specifice varea omenirii. Crucea a fost declarată simbol al creştinătăţii de către împăratul Constantin, în cadrul Consili-

acestei sărbători în familie. ului de la Niceea, în anul 325 după Hristos.
“Cea mai de seamă coptură, pe care o mănâncă românii, este Pasca” - Simion Florea Marian.
Lumânarea de Înviere - este purtată în mână de fiecare creştin în noaptea ,,Învierii” şi este aprinsă

Ouăle roşii - Tradiţie şi artă, în acelaşi timp, cu profunde semnificaţii în universul credinţei, ele din lumina adusă de preot de pe masa Sfântului Altar. Această lumânare este simbolul Învierii Mântuitorului,

reprezintă învierea naturii către începutul de viaţă nouă, pefigurând „Învierea creştină”. Practica înroşirii al biruinţei vieţii asupra morţii şi a luminii lui Hristos asupra întunericului păcatului. Mulţi oameni păstrează

ouălor s-a păstrat aproape neschimbată. Pe lângă cele roşii, se vopsesc şi ouă galbene, verzi, albastre, violet restul de lumânare rămasă nearsă după slujbă şi o aprind în cursul anului în cazul în care au un mare necaz în
şi chiar negre, toate culorile simbolizând câte ceva. Această practică a devenit cu timpul, un adevărat casă sau când este vreme rea (furtuni sau dezastre)

meşteşug care marchează importanţa acestei sărbători creştine. În Bucovina de exemplu, acest meşteşug a

devenit o artă. De la simpla vopsire a ouălor s-a trecut la „picurarea”, „închistrirea” sau „încondeierea” lor Mielul - Sacrificat de Paște, simbolizează jertfa făcută de Mântuitorul Hristos care a murit pe cruce ca
din dorinţa de a exprima frumosul, de individualizare cât şi pentru a comunica mai bine simbolurile creştine. un miel nevinovat pentru iertarea păcatelor lumii.

În tradiţia populară, se crede că ouăle de Paşti sunt purtătoare de puteri miraculoase, ele vindecând boli
şi protejând animalele din gospodărie. În dimineaţa primei zile de Paşti, membrii familiei se spală pe faţă cu

apă neîncepută dintr-un vas în care s-a pus un ou roşu şi un bănuţ de argint, astfel, spunându-se că tot anul

vor fi sănătoşi şi rumeni la faţă precum oul de Paşti şi curaţi ca argintul.

Foto credit: CJ Suceava, CNIPT Tg. Lăpuș, MEAT