Page 8 - ROMANIA - Parcuri naturale
P. 8

PARCUL NATURAL


                             BALTA MICĂ A BRĂILEI






              B  alta Mică a Brăilei este o zonă umedă de importanță            popas în timpul migrației sau pentru iernare.

       internațională, care a fost declarată parc natural în iunie 2001,                Caracteristicile de zonă umedă în regim liber de inundație
       iar din anul 2008 a primit statutul de Sit Natura 2000. Parcul,          se reflectă și în structura ecologică a avifaunei întâlnite în parc,
       situat în sud – estul României, ocupă un segment de 62 de km             dintre cele 206 specii de păsări, 98 fiind specii acvatice și 108
       din cursul Inferior al Dunării, între podul rutier Giurgeni-Vadu Oii     terestre.
       și  municipiul  Brăila,  conservând  pe  o  suprafață  de  241  km²,             Tipurile de turism practicabile în Parcul Natural Balta Mică
       ultimele complexe de ecosisteme acvatice și terestre în regim            a Brăilei, puternic influențate de caracteristicile de inundabilitate
       liber de inundație, ce au rămas în urma îndiguirii bălților Brăilei      ale zonei, care determină o incertitudine pronunțată a activității,
       și Ialomiței (fosta Deltă Interioară – 2.413 km²).                       sunt: ecoturismul, pescuitul sportiv, turismul științific și turismul
              Accesibilitatea în Parcul Natural Balta Mică a Brăilei se         educațional.
       realizează prin trei puncte de intrare: Comuna Giurgeni; Muni-                   Ecoturismul  poate  fi  practicat  la  rândul  său  prin    bird
       cipiul Brăila – din Baza Nautică, în 15 minute cu ambarcațiuni           watching, canotaj – practicat în ambarcațiuni individuale de tip
       rapide sau în 30 minute cu vaporașul; Comuna Gropeni – prin              canoe sau caiac, de la Giurgeni (amonte), spre Brăila (aval) pe
       drumul asfaltat la trecerea cu bacul în Insula Mare a Brăilei.           brațele nenavigabile ale Dunării. Pescuitul sportiv, care spre deo-
              Parcul este alcătuit, pe lângă fluviul Dunărea și brațele         sebire de Delta Dunării unde este considerat o formă de valorifi-
       acestuia, din 7 insule și ostroave mari și 52 de lacuri/iezere tem-      care a resurselor naturale regenerabile, în Balta Mică a Brăilei
       porare sau permanente. Fiecare dintre cele 7 insule reprezintă o         este perceput ca o activitate de recreere.
       entitate  geo-morfologică  distinctă,  cu  microrelief  de  luncă,               Turismul știintific este o formă specializată de vizitare, prin
       distribuit pe o amplitudine altitudinală de 6 m.                         care  cercetători  (specialiști  și  amatori),  studiază  atât  capitalul
              Pe teritoriul parcului au fost identificate 19 tipuri de habi-    natural din Balta Mică a Brăilei, cât și relațiile dintre acesta și
       tate, 9 sunt pe Lista Directivei Habitate Faună și Floră, 50% fiind      sistemele socio-economice adiacente.
       naturale, 30% seminaturale și 20% antropizate. În sistemul de                    Pornind de la principiul că „educația tinerei generații stă la
       insule și lacuri din Balta Mică a Brailei a fost identificat până în     temelia dezvoltării durabile”, administrația parcului organizează
       prezent un număr de 218 specii de plante superioare.                     acțiuni  educative,  precum:  excursii  de  studiu,  tabere  tematice,
              Diversitatea faunei este determinată de cea habitatelor,          concursuri  de  orientare  turistică  și  supraviețuire  în  condiții  de
       mai ales datorită faptului că mai mult de jumătate din ecosiste-         izolare în baltă, acțiuni de ecologizare și de refacere a traseelor
       mele identificate sunt naturale existând în prezent un număr de          turistice  după  inundațiile  anuale,  participarea  elevilor  la  activi-
       325 de specii de vertebrate.                                             tățile de monitorizare a unor elemente de biodiversitate alături de
              Păsările sunt reprezentate de un număr de 206 de specii,          rangeri.
       care utilizează acest teritoriu pentru cuibărit, hrănire, ca loc de                                                                   6
   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12   13