Page 20 - ROMANIA - OBICEIURI DE IARNA

OBICEIURI DE IARNA
(
BUCOVINA
Bucovina a fost şi rămâne zona de referinţă unde întreg ansamblul de ritualuri, ceremoniale,
practici, datini şi obiceiuri, sunt parte din spiritualitatea locurilor.
Datinile, practicile și obiceiurile prilejuite de sărbătorile de iarnă încep la Sfântul Nicolae (San-
nicolae) și se termină în ianuarie, la Sf. Ioan, ele cuprinzând o gamă variată, extrem de bogată în
manifestări artistice, atât în ceea ce privește folclorul literar, muzical, coregrafic, cât și reprezentările
dramatice.
Însă acestea excelează și prin bogă ia și varietatea elementelor vestimentare, a recuzitei, a de-
corului și chiar a regiei, constituind un adevărat carnaval popular.
În Bucovina, sărbătoarea Crăciunului este considerată una dintre cele mai frumoase și magice
sărbători ale creștinătă ii, fiind respectate cu stricte e toate tradi iile și obiceiurile preluate de înain-
tașii noștrii și transmise celor mai tineri, cu mare bucurie.
Pregătirea pentru marele praznic începe odată cu lăsatul secului, începerea postului
Crăciunului, pe data de 15 noiembrie, când, bucovinenii cei harnici și credincioși, in postul, se
roagă, repetă sau înva ă colinzi și pregătesc casele pentru marea sărbătoare, pentru a fi cura i la
suflet și trup.
În apropierea Crăciunului, gospodarii urmează unele tradi ii și obiceiuri ca recuperatul lucru-
rilor împrumutate prin sat, deoarece acestea trebuie să fie acasă de sărbători, pentru a avea noroc
și prosperitate în familie.
Nici gospodinele nu rămân indiferente, acestea ascunzând fusele de la furca de tors, ori
punând câte o piatră în cuptor pentru a alunga șerpii din preajma gospodăriei.
Pe lângă ritualuri le și obiceiuri le preluat e de la mame și bunici, gospodinele din Bucovina sunt
Pe lângă ritualurile și obiceiurile preluate de la mame și bunici, gospodinele din Bucovina sunt
răspunzătoare și de împodobirea caselor, pregătirea costumelor tradi ionale și nu în ultimul
rând a preparării gustoaselor bucate bucovinene, mult apreciate de toată lumea.
În Bucovina, știm cu to ii că bucatele au un gust aparte, ele sunt realizate cu mare drag de
femeile din zonă, după re ete numai de ele știute și care cuceresc pe fiecare oaspete care alege să
petreacă sărbătorile de iarnă în această zonă.
Alături de preparatele specifice, realizate din carne de porc și nu numai, în unele sate din Buco-
vina se mai păstrează și astăzi obiceiul pregătirii, în Ajunul Crăciunului, a celor 12 feluri de mâncare
de post și pește.
Aceste bucate sunt așezate pe o masă mare, în cea mai frumoasă încăpere a casei, unde, s-a
pus în prealabil fân uscat legat cu o a ă roșie în formă de cruce, peste care s-a așezat o fa ă de masă
tradi ională, nouă, cusută de găzdoaie, iar la col urile mesei au fost puse căciulii de usturoi.
Din mijlocul mesei nu lipsește colacul mare și rotund, ca ,,Soarele și Luna” numit ,,Creciun” și
pregătit de gospodină încă de diminea ă și care se păstrează neatins până în primăvară.
La masa din Ajunul Crăciunului, familia se așază în jurul mesei, nu înainte de a se ruga și gustă
din toate bucatele de post. Nu se mănâncă toată mâncarea pregătită în ajun, o parte din aceasta
păstrându-se până la Bobotează când se dă la animale sau se pune în fereastră alături de un pahar
de apă pentru sufletele mor ilor. După miezul nop ii, to i ai casei au dezlegare pentru a mânca din
bucatele de dulce, cele pregătite de gospodină pentru sărbători.
Momentul culminant al sărbătorii este colindatul, obicei preluat și pregătit cu mult timp înainte,
încă de la începutul postului când, grupuri de copii și tineri se pregătesc pentru a face cunoscută
marea veste, aceea că s-a născut Iisus din Nazaret.
Cei mai nerăbdători sunt copiii, care încep colindatul încă de la prânz, fiind foarte aten i să nu
20 le scape din vedere nici o casă.
Răsplata pentru colindă constă în colăceii pregăti i cu mare dragoste și pricepere de gospo-
dine, mere, nuci și mai nou dulciuri și bani. La lăsatul întunericului, pornesc cetele de flăcăi,
colindând pe la toate casele dintr-un capăt a al satului la celălalt, întreaga noapte, aten i fiind la
casele cu fete de măritat. Cetele de copii și flăcăi sunt bine organizate, toate având câte un con-
ducător și to i sunt îmbrăca i în straie populare.
Odată cu colindatul tinerilor, începe marea sărbătoare, iar uli ele răsună de colinzi și urături,
gospodăriile au por ile deschise iar mesele îmbelșugate așteaptă oaspe ii. Colinda este recitată de
grup, la fereastra casei, iar gazdele generoase răsplătesc colindătorii cu un ospă pe cinste.
În multe cazuri grupurile sunt înso ite și de muzican i. Dacă gazda are fată de măritat, se încinge
o horă unde fata este invitată la dans prima, de către șeful cetei de colindători sau de către flăcăul
care o curtează.
Începând cu prima zi de Crăciun și până la Bobotează, to i bucovinenii umblă la colindat pe la
rude, vecini, prieteni etc, alături de turiști. Tot din această zi pornesc urăturile copiilor și a tinerilor
care umblă cu Steaua, Irozii, caprele, plugușorul, malanca etc., creându-se în toată Bucovina o
atmosferă de sărbătoare.
În tot jude ul Suceava se desfășoară anual, în luna decembrie, multe activită i care aduc în
aten ia turiștilor și locuitorilor, datinile și obiceiurile de iarnă.