Page 22 - ROMANIA - OBICEIURI DE IARNA

OBICEIURI DE IARNA
(

BUCOVINA

Bucovina a fost şi rămâne zona de referinţă unde întreg ansamblul de ritualuri, ceremoniale, rând a preparării gustoaselor bucate bucovinene, mult apreciate de toată lumea. Răsplata pentru colindă constă în colăceii pregăti i cu mare dragoste și pricepere de gospo-
practici, datini şi obiceiuri, sunt parte din spiritualitatea locurilor. În Bucovina, știm cu to ii că bucatele au un gust aparte, ele sunt realizate cu mare drag de dine, mere, nuci și mai nou dulciuri și bani. La lăsatul întunericului, pornesc cetele de flăcăi,
Datinile, practicile și obiceiurile prilejuite de sărbătorile de iarnă încep la Sfântul Nicolae (San- femeile din zonă, după re ete numai de ele știute și care cuceresc pe fiecare oaspete care alege să colindând pe la toate casele dintr-un capăt a al satului la celălalt, întreaga noapte, aten i fiind la

nicolae) și se termină în ianuarie, la Sf. Ioan, ele cuprinzând o gamă variată, extrem de bogată în petreacă sărbătorile de iarnă în această zonă. casele cu fete de măritat. Cetele de copii și flăcăi sunt bine organizate, toate având câte un con-
manifestări artistice, atât în ceea ce privește folclorul literar, muzical, coregrafic, cât și reprezentările Alături de preparatele specifice, realizate din carne de porc și nu numai, în unele sate din Buco- ducător și to i sunt îmbrăca i în straie populare.

dramatice. vina se mai păstrează și astăzi obiceiul pregătirii, în Ajunul Crăciunului, a celor 12 feluri de mâncare Odată cu colindatul tinerilor, începe marea sărbătoare, iar uli ele răsună de colinzi și urături,
Însă acestea excelează și prin bogă ia și varietatea elementelor vestimentare, a recuzitei, a de- de post și pește. gospodăriile au por ile deschise iar mesele îmbelșugate așteaptă oaspe ii. Colinda este recitată de
corului și chiar a regiei, constituind un adevărat carnaval popular. Aceste bucate sunt așezate pe o masă mare, în cea mai frumoasă încăpere a casei, unde, s-a grup, la fereastra casei, iar gazdele generoase răsplătesc colindătorii cu un ospă pe cinste.

În Bucovina, sărbătoarea Crăciunului este considerată una dintre cele mai frumoase și magice pus în prealabil fân uscat legat cu o a ă roșie în formă de cruce, peste care s-a așezat o fa ă de masă În multe cazuri grupurile sunt înso ite și de muzican i. Dacă gazda are fată de măritat, se încinge
sărbători ale creștinătă ii, fiind respectate cu stricte e toate tradi iile și obiceiurile preluate de înain- tradi ională, nouă, cusută de găzdoaie, iar la col urile mesei au fost puse căciulii de usturoi. o horă unde fata este invitată la dans prima, de către șeful cetei de colindători sau de către flăcăul

tașii noștrii și transmise celor mai tineri, cu mare bucurie. Din mijlocul mesei nu lipsește colacul mare și rotund, ca ,,Soarele și Luna” numit ,,Creciun” și care o curtează.
Pregătirea pentru marele praznic începe odată cu lăsatul secului, începerea postului pregătit de gospodină încă de diminea ă și care se păstrează neatins până în primăvară. Începând cu prima zi de Crăciun și până la Bobotează, to i bucovinenii umblă la colindat pe la
Crăciunului, pe data de 15 noiembrie, când, bucovinenii cei harnici și credincioși, in postul, se La masa din Ajunul Crăciunului, familia se așază în jurul mesei, nu înainte de a se ruga și gustă rude, vecini, prieteni etc, alături de turiști. Tot din această zi pornesc urăturile copiilor și a tinerilor

roagă, repetă sau înva ă colinzi și pregătesc casele pentru marea sărbătoare, pentru a fi cura i la din toate bucatele de post. Nu se mănâncă toată mâncarea pregătită în ajun, o parte din aceasta care umblă cu Steaua, Irozii, caprele, plugușorul, malanca etc., creându-se în toată Bucovina o
suflet și trup. păstrându-se până la Bobotează când se dă la animale sau se pune în fereastră alături de un pahar atmosferă de sărbătoare.

În apropierea Crăciunului, gospodarii urmează unele tradi ii și obiceiuri ca recuperatul lucru- de apă pentru sufletele mor ilor. După miezul nop ii, to i ai casei au dezlegare pentru a mânca din În tot jude ul Suceava se desfășoară anual, în luna decembrie, multe activită i care aduc în
rilor împrumutate prin sat, deoarece acestea trebuie să fie acasă de sărbători, pentru a avea noroc bucatele de dulce, cele pregătite de gospodină pentru sărbători. aten ia turiștilor și locuitorilor, datinile și obiceiurile de iarnă.
și prosperitate în familie. Momentul culminant al sărbătorii este colindatul, obicei preluat și pregătit cu mult timp înainte,

Nici gospodinele nu rămân indiferente, acestea ascunzând fusele de la furca de tors, ori încă de la începutul postului când, grupuri de copii și tineri se pregătesc pentru a face cunoscută
punând câte o piatră în cuptor pentru a alunga șerpii din preajma gospodăriei. marea veste, aceea că s-a născut Iisus din Nazaret.

Pe lângă ritualurile și obiceiurile preluate de la mame și bunici, gospodinele din Bucovina sunt Cei mai nerăbdători sunt copiii, care încep colindatul încă de la prânz, fiind foarte aten i să nu
răspunzătoare și de împodobirea caselor, pregătirea costumelor tradi ionale și nu în ultimul le scape din vedere nici o casă. 22