Page 18 - Obiceiuri si Traditii Pascale
P. 18

Stropitul în Transilvania
   Stropi                         tul în Transi                                                lvani                    a










            Paștele este însoțit de o mulțime de obiceiuri și simboluri. Lunea Paştelui în Transilvania îi transformă                                                    A doua zi fetele se laudă cu cât de mulți stropitori au avut. Se zice că niciunei fete nu îi va merge bine

     pe băieţi în adevăraţi "pelerini" pe la casele fetelor, unde merg cu udatul. Băieții se adună în cete și pornesc                                             în anul respectiv dacă nu este udată. Un alt obicei este ca feciorii din sat să ia cu ei o găleată cu apă și să

     pe la casele fetelor pentru a le stropi. Obiceiul are la bază legenda fetei creştine şi a fetei păgâne. Aceasta                                              meargă acasă la fetele nemăritate. Daca le găsesc dormind, toarnă apa din găleata pe ele. Se crede că fetele

     spune că într-o zi o fată creştină mergea la târg să vândă ouă. Pe drum s-a întâlnit cu o fată păgână, care                                                  care sunt udate se vor mărita în curând.

     dorea să le cumpere şi au început să povestească. Din vorbă în vorbă, fata creştină i-a explicat celeilalte                                                         În alte zone din Transilvania, în ziua de sâmbătă, băieții împodobesc brazii cu panglici colorate, iar la
     despre cre- dinţa în Dumnezeu, despre binele creştin şi a îndemnat-o să se încreştineze. Păgâna i-a spus                                                     lăsarea întunericului, tinerii se strecoară în curțile fetelor de măritat și le agață brazii la poartă. La fetele fru-

     atunci că se încreştinează numai dacă îi dovedeşte că există Dumnezeu, care să coloreze ouăle în roşu. Minu-                                                 moase din sat vin zeci de băieți, care pun crenguțe la poartă. Pentru că pândesc toată noaptea la ferestre,

     nea s-a întâmplat, iar cele două fete au leşinat de emoţie. Nişte trecători le-au văzut şi le-au stropit cu apă.                                             tinerele știu pe cine trebuie sa răsplătească la stropit în a doua zi de Paște.

            Se spune că de la această legendă ar fi rămas obiceiul udatului de Paşte. Indiferent de poveştile care îi                                                    În localitatea Trei Sate, din județul Mureș în a treia zi de Paște, după ce femeile frumoase sunt stropite,

     stau la bază, obiceiul e vechi de sute de ani şi e practicat nu numai în satele din Transilvania, dar şi la oraşe,                                           vine și rândul flăcăilor să fie udați de fetele din sat.

     de către bărbaţii de toate vârstele. Dimineaţa pornesc la udat cei mici, care conform tradiţiei sunt răsplătiţi                                                     În zona Corundului din Harghita, mersul cu stropitul este pregătit din timp. Băieții își aleg un conducător,

     cu ouă roşii şi prăjituri.                                                                                                                                   care merge din casă în casă, pentru a ști dacă vor fi primiți de gazde la udat. Astfel, fiecare grup își alege trei

            Baieții adunați în grupuri merg la fete acasă a doua zi de Paste, unde intreabă părinții fetelor dacă pri-                                            purtători de cuvânt. Unul rostește salutul, altul este responsabil cu urările, scurte poezioare ale stropitului,

     mesc cu udatul, în timp ce rostesc urmatoarea poezie "Am fost într-o pădure verde, am vazut o viorea albas-                                                  iar ultimul cu urarea de rămas bun: "Lumea-ntreag-am colindat, după o fată de măritat, am găsit o mândră
     tră, care statea să se ofilească. Îmi dați voie să o stropesc?"; sau: "Am auzit că aveți o floare frumoasă, am                                               floare, în lume pereche n-are, nu o las să se-ofilească, o stropesc ca să-nflorească".

     venit s-o udăm să nu se ofilească". O altă variantă de poezie este: "Într-un coș cu viorele, cântă două păsărele,                                                   Obiceiul stropitului de Paște a fost adus in Transilvania în perioada Evul Mediu de sașii din zona Sibiului.

     păsările ciripesc, îmi dați voie să stropesc?". Fetele îi așteaptă acasă îmbracate frumos și le ofera ouă roșii și                                           De aici, el s-a răspândit în toate zonele locuite de germani. Apoi, tradiția a fost preluată de maghiari, iar mai

     cozonac, apoi îi poftesc la masa de Paște.                                                                                                                   târziu s-a răspândit și în rândul populației românești din Transilvania, unde se păstrează și astăzi.
   13   14   15   16   17   18   19   20   21   22   23