Page 23 - Obiceiuri si Traditii Pascale

Paștele în Bucovina

În toate aşezările din Bucovina, obiceiurile şi îndeletnicirile legate de ,,Sfintele Sărbători de Paşte” de- După slujba de Înviere (Utrenia) bucovinenii merg în cimitir, pentru a duce lumina ,,Învierii” şi morţilor,

finesc cu precădere personalitatea bucovineanului, un om liber şi puternic, gata să se elibereze de toate apoi, înseninaţi, spuziţi pe feţe cu lumina celestă a lumânărilor, se îndreaptă spre casele lor, pe care le încon-
greutățile zilnice și să sărbătorească cu sfințenie alături de familie și oaspeții săi. De Paște, sărbătorile sunt joară de trei ori cu lumânarea aprinsă în mână, apoi gazda intră în grajd, ca să-şi purifice animalele, pre-
binecuvântate cu lumina din candelele pururi nestinse ale străvechilor altare ortodoxe voievodale. Paştele în surând în iesle bucăţi de pască sfinţită şi sare mărunţită.
Bucovina este o rugăciune ascultată şi primită. În dimineaţa primei zile de Paşti, oul roşu învingător este pus într-un urcior cu apă neîncepută, împreună

Cea mai sfântă sărbătoare a românilor este celebrată pe aceste meleaguri cu ritualul creştin îndătinat şi cu felurite monede şi o mlădiţă de busuioc, căpătând un rol ritualic purificator, fiecare membru al familiei
cu obiceiuri tradiţionale moştenite, drept trecere („Pesah", în aramaică) a iernii în primăvară sau a zăpezii în spălându-se simbolic pe faţă şi făcându-şi cruce cu apa uşor înroşită de la vopseaua vegetală, în speranţa că
iarbă, prin purificări care îl pregătesc pe om pentru spiritul sărbătorii, pentru înnoirea timpului, pentru un va fi, pe tot parcursul anului, puternic, sănătos şi frumos ca ,,oul cel roşu”.
nou ciclu existenţial, aflat sub auspicii benefice, de sănătate şi belşug. Ciocnitul ouălor, săvârşit cu aceeaşi copilărească îndârjire şi de bătrâni şi de de copii după întoarcerea

În Bucovina, Paştele înseamnă reînvierea naturii şi a vieţii obşteşti. Aceste sărbători, închinate primăve- de la slujba de Înviere, înseamnă pentru bucovineni, un adevărat concurs, pentru că, după obiceiul nemţesc,
rii, cuprind un întreg ciclu calendaristic, oamenii dimensionând străvechile lor preocupări artistice obşteşti în membrul familiei care rămâne cu oul întreg le primeşte pe toate cele pe care le spărsese.
ritualice festivaluri ale cântecului bisericesc şi ale măiestriei meşteşugurilor casnice. De pe masa bucovineanului, împresurată de oaspeţi, nu vor lipsi cu siguranță: zămurile de miel, porc sau
De peste două mii de ani, la vremea stabilită după dogmă, satele bucovinene se pregătesc pentru marea găină, sărmăluţele în cuib, potrivite în jurul unei ciozvârte de costiţă afumată şi închingate într-o frunză aurie

sărbătoare, oamenii încercând să fie mai credincioşi şi mult mai buni. După respectarea ,,Postului Mare”, de curechi murat, asupra cărora se risipesc râuleţe de smântână şi muncei de sfeclă roşie, dreasă cu hrean şi
după sărbătorirea ,,Sâmbetei lui Lazăr” şi a ,,Floriilor”, satele trăiesc cu evlavie tragedia ,,Săptămânii Patimi- oţet. Nu lipsesc fripturile, feliile dolofane de pască şi de cozonac sau năzdrăvanele ouă roşii, aşa cum nu vor
lor”, pentru a ajunge la lumina ,,Sfintei Învieri”. lipsi nici răciturile, care numai cu mămăliguţă aurie pot întrema omul ajuns la analighie din prea multă voie
În Săptămâna Patimilor, oamenii se străduiesc să încheie toate activităţile gospodăreşti: pământul să fie bună. Pe masă vor prisosi, desigur, afinatele, vişinatele, zmeuratele şi toate celelalte rachiuri oblojite cu

arat şi semănat, casele văruite şi împodobite, veşmintele noi să fie terminate. Pe lângă covoare, lăicere, fructe zemoase, aşa cum prisosesc şi vinurile bune.
icoane şi blide cu ştergare, gospodinele împodobesc odăile şi cu mlădiţe de salcie de la “Florii”.
În Miercurea, Joia sau Vinerea Mare, femeile pregătesc pasca şi ouăle roşii, aceste două simboluri pas- Așa că, nu ne rămâne decât să ne pregătim de drum și să ne oprim tocmai pe plaiurile bucovinene,
cale ale vieţii, ale Învierii. Ouăle încondeiate sau „muncite” specifice Bucovinei și pregătite din timp, împre- pentru a ne bucura din plin de frumoasele locuri și de ospitalitatea gazdelor.

ună cu pasca, ouăle înroșite şi cu colacii reprezentau bucatele pe care răzeşii le duceau ofrandă la biserică,
pentru a fi sfinţite în noaptea de Înviere, obicei care se păstrează și în zilele noastre.

Foto credit: CJ Suceava