Page 37 - Obiceiuri si Traditii Pascale

Paștele în Țara Oașului

La fel ca în toate celelalte zone ale României și în regiunea etnografică ,,Țara Oașului” din județul Satu ouă roșii, sare și tămâie - spre a fi sfinţite de preot, la biserică.

Mare, ”Sfintele Sărbători ale Paștelui”, sunt așteptate cu mare drag de toți locuitorii. Imediat după sfințirea coșurilor, feciorii şi fetele se grăbesc să ajungă primii cu pasca acasă, în speranţa

Sunt sărbătorile primăverii, care marchează ,,Ziua Învierii lui Isus”, o zi a împăcării și a iubirii față de că se vor căsători în anul acela. Se mai presupune că, cel care va ajunge primul acasă va avea noroc, va fi cel

aproapele, ziua în care se bucură cerul și pământul alături de toate creaturile lui Dumnezeu, pentru că prin dintâi în sat, îi va merge bine tot anul şi nu se vor lega bolile de el.

,,Înviere” a fost biruită moartea. Un obicei practicat până azi, în unele sate din ,Țara Oașului”, în a doua zi de Paşti, este mersul în
Pregătirile pentru marea sărbătoare încep încă de la lăsatul secului, al Postului Paștelui, când oșenii, ospeție la nași („la nănaşi”), unde finii duc în dar nașilor, un colac frumos împodobit (“împistrit”) şi un ol cu

oameni harnici și foarte credincioși, țin postul de bucate și cel de păcate. vin, în semn de recunoștință și respect pentru aceștia.

Forfota mare începe în apropierea ,,Săptămânii Mari”, sau ,,Săptămâna Patimilor”, cum mai este De asemenea, un alt obicei frumos și interesant, mai puțin cunoscut, este înconjuratul bisericii, care se

numită, când se face curățenia de dinaintea marelui praznic, în toată gospodăria, femeile mai mult prin casă practică în a doua sau a treia zi după Paşti, în localitatea Racşa. Aici, în faţa bisericii din sat, după slujbă, se

iar bărbații în curte și nu numai. adună feciori şi fete, tot câte doi (un băiat şi o fată), înconjoară de trei ori biserica, iar apoi, băieţii rămân

Din Joia Mare, harnicile gospodine încep să pregătească prăjiturile și cozonacii, înroşesc ouăle, pentru pe loc, iar fetele fac un pas în faţă, schimbându-şi astfel perechile se continuă „învârtitu besericii”.

ca în Vinerea Mare (Vinerea-Seacă) să poată ţine ajun, să postească, să facă coci şi pâine și să dea pomană În curtea bisericii, la acest ritual asistă toți cei prezenți. Tot aici, se pare că s-ar stabili şi viitoarele

celor sărmani întru pomenirea celor morţi. căsătorii din acel an, căci mama flăcăului discută pe margine cu mama fetei admirându-şi copiii şi vorbind

În sâmbăta de Paşte, gospodinele pregătesc bucatele tradiţionale, specifice acestor sărbători, care vor despre posibilitatea unirii celor doi. Însă, înainte de orice semnificaţie tradiţională, acesta este un obicei
fi așezate pe masa la care vor sta membrii familiei și oaspeții veniți din toate colțurile lumii, fiind pregătite minunat practicat ca semn al prieteniei, al apropierii sufletești, întrucât Sărbătorile Pascale sunt sărbătorile

în această zi și straiele populare, care vor fi purtate de membrii familiei și nu numai, la slujba de ,,Înviere”. familiei și ale întregii comunității.

În dimineaţa zilei de Paşte, oşenii, îmbrăcaţi cu cele mai frumoase costume populare, duc în coşuri de

nuiele („coşarca păştii”) diferite bunătăţi - pasca, friptura de miel, cârnaţii afumaţi, şunca, cozonacii, vinul,

Foto: Alexandru Feher