Page 49 - Obiceiuri si Traditii Pascale

Obiceiuri în Bistrița - Năsăud

În unele zone din Bistriţa - Năsăud, de Paşte, ouăle sunt vospite cu coji de ceapă, apoi împodobite cu Obiceiul este foarte vechi şi practicat în mai multe sate din judeţ.
mărgele care le oferă un farmec aparte. În ziua de Paşte există obiceiul, la copii mai ales, să "ciocănească" Copiii aşază pe pământ câte un ou roşu, iar de la un metru distanţă aruncă bani spre el. Cel care

ouăle cu banul, iar tradiţia spune că învingătorul va avea o viaţă îmbelşugată. reuşeşte să înfigă banul în ou, primeşte atât oul, cât şi restul monedelor. Tradiţia spune că învingătorul va
În Bistriţa-Năsăud, ouăle sunt vopsite în Vinerea Mare. La ţară, mai ales, ouăle crude sunt învelite într-o avea o viaţă îmbelşugată.
bucată de ciorap cu o frunză de trifoi, talpa-gâştei, păpădie sau alte plante şi introduse într-o fiertură de coji În a doua zi de Paşte, fetele din Bistriţa - Năsăud sunt stropite cu parfum, obicei preluat de la germani
de ceapă roşie. Odată fierte, ele au şi decoraţiuni rezultate din urmele pe care le lasă frunzele pe coajă. şi maghiari. La ţară, fetele erau udate cu găleţi pline cu apă, însă în timp, s-a renunţat la această practică în

În satul Salva, de lângă Năsăud, în care locuiesc multe femei ce confecţionează costume populare cusute favoarea parfumului sau a apei de colonie, obicei care se practică şi la oraş.
cu mărgele, există obiceiul ca, după ce au fost înroşite, ouăle să fie învelite într-o zale de mărgele care le „Udătorii” îşi aleg cu grijă fetele pe care le stropesc cu parfum. De regulă, merg la casele celor pe care
oferă protecţie şi un farmec aparte. Procedura este una destul de complicată, întrucât se ia fiecare mărgea le simpatizează şi se străduiesc să le impresioneze cu un parfum frumos mirositor. Se mai întâmplă însă ca, în
şi se coase pe un şnur care împrejmuieşte oul ca o armură. glumă, în sticluţe de parfum să fie pusă doar apă, pe care udătorii o toarnă cu generozitate pe câte o fată ca

În Sâmbăta Mare, în Bistriţa - Năsăud, gospodinele fac în cuptor pască dulce şi sărată, dar şi cozonac. să se amuze de reacţia ei, speriată că va trebui să-şi schimbe hainele din cauza mirosului puternic.
Pasca sărată este făcută în special în satele în care trăiesc etnici maghiari şi germani, reţeta fiind luată de la Obiceiul udatului este unul cât se poate de amuzant şi, de regulă, se încheie cu câte o petrecere pe la casa
aceştia, iar cea dulce în zona de nord a judeţului, în satele învecinate cu Bucovina. Pasca sărată este mâncată fetelor cu mulţi udători sau admiratori.
ca aperitiv, iar cea dulce ca desert. Tot în a doua zi de Paşte, în satul Mocod din Bistriţa - Năsăud are loc Sărbătoarea Crailor, un obicei de

În noaptea de Înviere, oamenii duc la biserică un coş cu ouă roşii, pască şi slănină, pentru ca bucatele să alegere a celor mai harnici doi flăcăi din localitate, care sunt numiţi „crai” şi care au dreptul să îi pedep-
fie sfinţite de preot. În ziua de Paşte, mulţi merg la biserică îmbrăcaţi în costume populare care au cel puţin sească pe alţi doi feciori leneşi. Acest obicei de primăvară, vechi de pe la 1600, după cum spun localnicii, îşi
un obiect vestimentar nou. are rădăcinile din perioada în care satele grănicereşti îşi alegeau conducătorii şi este un elogiu adus celor mai
Tot în prima zi de Paşte, de dimineaţă, în satele de pe Valea Bârgăului şi de pe Valea Sălăuţei, copiii merg harnici tineri din sat.

din casă în casă să le ureze oamenilor sărbători fericite şi să vestească Învierea Domnului. Obiceiul se numeşte După aplicarea pedepsei, fiecare „păcătos” care a fost purtat pe brate în jurul bisericii şi bătut la tălpi
„În pciez” şi reprezintă o întrecere între copii, care să adune cât mai multe ouă vopsite. cu bricele în fiecare colţ al lăcașului, mulțumește craiului pentru dreapta judecată, promiţând, totodată, că
În după-amiaza zilei de Paşte, copiii, mai ales, se adună în curtea bisericii, după Vecernie, să se va îndrepta. După încă o repriză de cântec, joc şi voie bună, toată lumea se îndreaptă spre râul Someş,
„ciocănească” ouăle cu banul, miza jocului fiind atât oul care poate fi câştigat de cel care îl nimereşte cu pentru „spălarea de păcate” şi pentru prosperitate.

moneda, cât şi monedele puse în joc.

Foto credit: Adi Turism BN