Page 4 - ROMANIA - OBICEIURI DE IARNA
P. 4
LEGENDA LUI
MOS NICOLAE
,
Nicolae s-a nascut într-o familie bogată, iar după ce părinţii săi au murit, el şi-a folosit moşteni- Atunci când fata cea mare a ajuns la vârsta măritișului, episcopul Nicolae a lăsat la ușa casei no-
rea pentru a ajuta oamenii săraci. A fost întemniţat şi apoi eliberat odată cu venirea Împaratului Con- bilului, pe timp de noapte, un săcule cu aur. Același lucru s-a întamplat și când a venit vremea de
stantin. A fost numit episcop al ţinutului Myra şi este cunoscut pentru minunile pe care le-a săvârşit măritiș și pentru cea de-a doua fată. Cand a venit vremea ca și cea de-a treia fată să se marite, nobi-
de-a lungul vieţii. A murit în 6 decembrie 345 (sau 352, după alte surse), fiind de atunci celebrat în lul, curios să afle cine îi lasă săcule ii cu aur, a stat de pază și l-a vazut pe Nicolae. Acesta și-a dat
fiecare an la această dată. Multe biserici au fost construite sub hramul Sfântului Nicolae, el fiind şi seama că este urmarit și a luat săcule ul, s-a urcat pe casă și a dat drumul săcule ului, prin hornul
unul dintre cei mai pictaţi sfinţi în icoane. casei într-o șosetă care era pusă la uscat. Astfel a apărut tradi ia conform căreia, în ajun de Moș Nico-
Din moşi strămoşi, copiii aşteaptă să găsească în ghetuţe, în dimineaţa zilei de 6 decembrie lae se aga ă șosetele de șemineu. Nicolae l-a rugat totuși pe nobil să păstreze secretul, însa acesta
dulciuri şi fructe. Pentru aceasta, ei îşi pregătesc încălţămintea din seara anterioară şi speră ca Moş nu a respectat rugămintea episcopului și a povestit tuturor. Ulterior, oricine primea un cadou
Nicolae să uite momentele în care nu au fost cuminţi. Tradiţia spune că micuţii neascultători primesc neașteptat credea că este de la Nicolae și îi mul umeau pentru cadou. Cei trei saci cu aur au devenit,
în dar o nuieluşă. Obiceiul nuielușei își are originea în povestea prin care Nicolae, ajuns episcop de conform legendei, simbolul Sfântului Nicolae sub forma a trei bile de aur, de aici moștenindu-se
Myra de la o vârstă fragedă, îngrijorat de o posibilă ruptură care putea avea loc în cadrul bisericii, i-a tradi ia de a oferi portocale cu ocazia Sf. Nicolae.
dat ereticului Arie o palmă. Astfel, potrivit bisericii, de la palma Sfântului Nicolae a rămas obiceiul ca, Obiceiuri de Sfântul Nicolae
pe 6 decembrie, cei neascultători să primească în dar o nuieluşa, în semn de avertisment. • Copiii de la noi au fost învăţaţi ca, în noaptea de 5 spre 6 decembrie, Sfântul Nicolae vine şi le
Sfântul Nicolae este sărbătorit sub diverse nume în mai multe ări. În Olanda, de pildă se nu- încarcă ghetele, cizmele sau bradul cu dulciuri, jucării şi daruri, dar unii găsesc şi câte o nuieluşă.
mește “Sinterklass”, iar copiii își primesc cadourile doar în sabo i de lemn, sau “Nikolaus” în Ger- • În unele zone, copii îi lasă moşului apă şi morcovi pentru calul acestuia.
mania, unde cei mici își primesc cadourile în bocanci, pe care îi numesc “bocancii Sfântului Nicolae”.
• În tradiţiile româneşti Moş Nicolae apare pe un cal alb, trimitere la prima zăpadă care cade la
În România, sărbătoarea Sfântului Nicolae se mai numeste și Sânnicoară și reprezintă victoria începutul iernii și păzeşte Soarele care încearcă să se strecoare pe lângă el spre tărâmurile de miază-
binelui asupra răului. Obiceiul darurilor asociat cu sărbătorirea Sfântului Nicolae are la bază Legen- noapte pentru a lăsa lumea fără lumină şi căldură, ajută văduvele, orfanii şi fetele sărace la măritat,
da lui Moș Nicolae. Legenda spune că, în timpuri îndepărtate era un nobil sărac care avea trei fete este stăpânul apelor şi salvează de la înec corăbierii, apără soldaţii pe timp de război.
pe care nu le putea mărita din cauza situa iei financiare precare. Se spune că în acele timpuri, pentru • Există obiceiul la sate ca în ziua de Sfântul Nicolae feciorii să se organizeze în cete şi să-şi
ca o fată să fie luată în căsătorie, avea nevoie de o zestre considerabilă dăruita de tatăl său, iar cu cât aleagă gazda unde vor merge pentru repetiţiile colindelor de Crăciun şi de Anul Nou.
zestrea era mai mare, cu atât creșteau șansele ca fata să-și găsească un so mai bun. 4 • În colindele româneşti, cântate iarna, se vorbeşte despre florile dalbe, flori de măr.
