Page 9 - ROMANIA - OBICEIURI DE IARNA

OBICEIURI DE IARNA
(

MARAMURES

,

Sfintele Sărbători ale Nașterii Domnului – Crăciunul, continuă să fie în Maramureș o sărbătoare În săptămâna Crăciunului, femeile îmbracă odăile cu cele mai frumoase esături lucrate de
la care tradi iile și obiceiurile se păstrează cu mare sfin enie și astăzi, este locul în care se pot auzi mâna lor, prilej folosit de gospodine pentru a-și etala zestea lor sau a fetelor.
glasurile coconilor și tinerilor, dar și ale celor bătrâni care vestesc Nașterea Domnului Isus, dar mai De asemenea, un alt obicei ritualic, care nu lipsește din gospodăriile maramureșene la Crăciun,

întâi de toate întrebarea ,,Slobodu-i a corinda?,, este prepararea și coptul colacului/ stolnicul, care simbolizează soarele iar dospirea aluatului din
Pentru maramureşeni, Crăciunul nu înseamnă doar cele trei zile, numite și ,,ale Căciunului care se face semnifică fertilitatea.

sătul”!. Sărbătoarea are trei etape: cea de pregătire, postul (postul de bucate și postul de păcate) și În ajunul de Crăciun, pomul (bradul) este împodobit, iar mesele sunt încărcate cu bucate alese în
toate celelalte ac iuni în care intră cură enia cur ii, a casei și a mormintelor, următoarea perioadă așteptarea colindătorilor.
este cuprinsă între 23 decembrie (ajunul ajunului) și 31 ianuarie, iar ultima perioadă este între Anul Sub fa a de masă, într-un col , se pun două coji de pâine, tărâ e, boabe de grâu și porumb,

Nou (numit și Crăciunul cel mic) și Bobotează. peste care se așterne un bra de fân pentru dobândirea bunăstării în gospodărie. Peste toate aces-
Pregătirile pentru marea sărbătoare încep cu câteva săptămâni înainte, când feciorii din satele tea se va pune fa a de masă, iar deasupra se va așeza ,,stolnicul”, o pâine mare de formă rotundă,

maramureșene se adună în cete şi merg la bătrânii satului să înveţe colindele strămoșești, Viflaimul care se ,,împistrește,, (se ornează) cu semne/ simboluri făcute din aluat. Acesta va rămâne nemișcat
şi Irodul. Până în seara de Ajun, fiecare trebuie să ştie exact ce are de făcut şi niciunul nu are voie să în acel loc până în diminea a zilei de Anul Nou, când, va servi ritualurilor magice puse în practică de
se abată de la ce a învă at. fetele nemăritate.

O altă tradiţie, premergătoare Crăciunului este „Ignatul“. Tăierea porcului este un ritual la care În Seara de Crăciun, după Sfânta Litie, to i membrii familiei se adună în jurul mesei și a bradului
participă întreaga familie, cu excep ia celor miloși, tradiţiile și obiceiurile legate de această activitate pentru a servi ,,Cina Crăciunului”. Reuniunea în jurul mesei de Crăciun este un bun prilej

fiind respectate cu sfin enie și perpetuate de la o genera ie la alta. Din porcul dolofan se pentru un ospă , acesta se face pentru asigurarea bunăstării, dar este și o formă de sacrificiu: al por-
vor pregăti cele mai gustoase bucate specifice acestei perioade: cârna i, călbași (caltaboși), tobă, cului din care s-au făcut cârna ii și caltaboșii, precum și a bobului de grâu pentru a face pâinea și co-
jumări, slănina popricată și alte specialită i, care se vor regăsi apoi pe masa înconjurată de lacii. Odată cu lăsarea serii, începe colindatul cetelor de coconi/ copii. Cu trăistu ele în gât, aceștia

colindători în Seara de Crăciun. De pe mesele gospodarilor nu vor lipsi nici coptăturile (pâinea, co- merg pe la case ca să anun e marele eveniment, iar în schimbul colindei și a urăturilor primesc
lacii, cocu ii, pupezele, cozonacii și prăjiturile), zămurile (ciorbele sau supele), fripturile, coastele colăcu i, nuci, mere și dulciuri.

afumate sau nelipsitul curechi umplut/piroște (sarmalele), toate scăldate din belșug în horinca de După miezul nop ii încep a colinda feciorii și cei vârsnici, colinzi care dezvăluie întâmplările ce
poame sau în vinul casei. au avut loc în urmă cu peste două mii de ani în Betleem – Nașterea Pruncului Isus. 9

Foto credit: CJ Maramureș, CNIPT Tg. Lăpuș, CNIPT Borșa